ORDIN nr. 337 din 20 aprilie 2007

privind actualizarea Clasificării activităţilor din economia naţională – CAEN

 

În temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 957/2005 privind organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Statistică,

având în vedere prevederile art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 656/1997 privind aprobarea Clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN,

preşedintele Institutului Naţional de Statistică emite următorul ordin:

Art. 1

Se aprobă actualizarea Clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN, potrivit anexei care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2

Actualizarea prevăzută la art. 1 a fost efectuată cu respectarea prevederilor Regulamentului Comisiei Europene nr. 1.893/2006 de modificare a Regulamentului Consiliului Comunităţii Economice Europene nr. 3.037/90 privind Nomenclatorul Activităţilor din Comunitatea Europeană - NACE Rev. 2.

Art. 3

Prezentul ordin intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2008.

Art. 4

Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

 Preşedintele Institutului Naţional de Statistică,

                                        Vergil Voineagu

 

 

CLASIFICAREA ACTIVITĂŢILOR DIN ECONOMIA NAŢIONALĂ

Ediţie revizuită

 

Introducere

Ce este CAEN?

CAEN1) reprezintă acronimul utilizat pentru a desemna clasificarea statistică naţională a activităţilor economice din România. Această clasificare a fost proiectată pentru a permite gruparea pe criterii de omogenitate a datelor referitoare la "unităţi statistice", cum ar fi, de exemplu, o uzină sau un grup de uzine ce constituie o entitate economică, o întreprindere. Clasificarea asigură baza pentru pregătirea unei game largi de date statistice (producţie, factori de producţie, formarea de capital şi tranzacţiile financiare) ale acestor unităţi.

Ce sunt clasificările statistice?

O clasificare statistică prezintă următoarele caracteristici principale:

a) organizare ierarhică strictă şi detaliată care face posibilă culegerea şi prezentarea informaţiilor la diverse nivele de agregare (în funcţie de disponibilitatea datelor);

b) acoperirea exhaustivă a domeniului observat;

c) încadrarea fiecărui fenomen sau obiect analizat într-o singură entitate de clasificare (entităţi ce se exclud reciproc);

d) clasarea obiectelor analizate pe diverse ramuri ale clasificării este guvernată de principii metodologice omogene.

Integrarea clasificărilor la nivel internaţional

În decursul ultimului deceniu a avut loc o revizuire completă a clasificărilor statistice internaţionale, iar noile clasificări au fost elaborate ca un sistem integrat de clasificări statistice. Astfel, diversele clasificări ale produselor au fost armonizate şi au fost corelate cu clasificările activităţilor economice, pe criteriul originii economice. Pe lângă această integrare la nivel mondial (în principal, sub auspiciile Organizaţiei Naţiunilor Unite), alte organizaţii regionale, de pildă Uniunea Europeană sau ţările Americii de Nord, şi-au aliniat, în grade diferite, clasificările proprii la clasificările mondiale. Aceasta a dat naştere unui sistem integrat în care diversele clasificări au fost armonizate şi corelate la nivel mondial, la nivelul Uniunii Europene şi fiecare ţară a realizat sistemul naţional corespunzător.

Nivelul mondial

 

Nivelul UE

 

Nivelul naţional

Comisia de Statistică a Organizaţiei Naţiunilor Unite (CS-ONU), cu sprijinul Grupului de experţi în clasificări internaţionale economice şi sociale, a elaborat o tipologie proprie de clasificări în funcţie de gradul de integrare în sistemul revizuit, respectiv clasificări de referinţă, derivate şi conexe.

Clasificările de referinţă sunt acele clasificări economice şi sociale care reprezintă rezultatul unor acorduri internaţionale aprobate de Comisia de Statistică a Organizaţiei Naţiunilor Unite sau de alt organism competent, ca de exemplu Biroul Internaţional al Muncii (ILO), Fondul Monetar Internaţional (IMF), UNESCO etc., în funcţie de domeniul care face obiectul acestora. Clasificările de referinţă au dobândit o largă acceptare şi un acord oficial amplu şi sunt aprobate şi recomandate ca linii directoare pentru elaborarea altor clasificări. Un exemplu de asemenea clasificare îl reprezintă Clasificarea Industrială Internaţională Standard a Naţiunilor Unite, pentru toate activităţile economice, versiunea revizuită 4 (ISIC Rev. 4).

Clasificările derivate se bazează pe clasificări de referinţă. Ele pot fi elaborate prin adoptarea structurii şi categoriilor din clasificarea de referinţă, şi atunci este posibilă adăugarea unor detalii suplimentare faţă de clasificările de referinţă, sau pot fi elaborate prin reorganizarea sau agregarea unor poziţii din una ori mai multe clasificări de referinţă. Clasificările derivate sunt adesea întocmite pentru utilizarea la nivel naţional sau multinaţional. Un exemplu de astfel de clasificare îl reprezintă clasificarea NACE Rev. 2 a Uniunii Europene.

Clasificările conexe sunt cele care se referă parţial la clasificările de referinţă sau care sunt asociate cu clasificările de referinţă numai la anumite nivele ale structurii. Exemple de asemenea clasificări sunt Clasificarea Industrială Standard a Australiei şi Noii Zeelande (ANZSIC) sau Sistemul Nord-American de Clasificare a Industriei (NAICS).

De ce sunt necesare revizuirile?

Schimbarea structurilor economice şi tehnologiile noi generează noi activităţi şi produse care le depăşesc ca importanţă pe cele existente. Aceste schimbări reprezintă astfel o provocare constantă pentru clasificările statistice. Intervalele dintre revizuiri nu trebuie să fie prea lungi, deoarece relevanţa clasificării se diminuează în timp, dar nu trebuie să fie nici prea scurte, întrucât afectează negativ comparabilitatea datelor în timp. Orice revizuire a unei clasificări, mai ales dacă include şi modificări structurale, poate duce la întreruperi în seriile de timp.

De ce o revizuire acum?

Avantajele sistemului integrat descris mai sus sunt unanim recunoscute. Totuşi, un astfel de sistem impune restricţii părţilor participante. Segmentul referitor la bunuri transportabile din ISIC/CPC (şi segmentul european conex din NACE/CPA)2) se bazează pe Sistemul armonizat3) (acronimul englez: HS). Atunci când HS se modifică, trebuie să se modifice şi celelalte clasificări.

O modificare structurală majoră în CPA, la nivelul de 4 cifre sau superior acestuia, depinde de o revizuire a NACE Rev. 2, deoarece CPA este direct legată, în structura sa, de NACE Rev. 2.

NACE Rev. 2 este legat în mod direct de structura ISIC Rev. 4. Angajamentul de a menţine un sistem de clasificări corelat la nivel internaţional impune o revizuire a NACE Rev. 1.1 concomitent cu ISIC Rev. 3.1.

Prin legăturile existente între clasificările utilizate la nivel european şi clasificările naţionale, acest proces de revizuire a NACE Rev. 1.1 şi creare a versiunii NACE Rev. 2 a impus un proces similar pentru CAEN Rev. 1, finalizat prin ediţia revizuită a acesteia, respectiv CAEN Rev. 2.

Disponibilitatea clasificărilor europene şi naţionale

RAMON, serverul Eurostat conţinând clasificări, are drept scop să pună la dispoziţie cât mai multe informaţii în legătură cu principalele clasificări statistice internaţionale utilizate în diverse domenii: analiză economică, mediu, învăţământ, ocupaţii, conturi naţionale etc.

Sunt disponibile informaţii care acoperă următoarele aspecte: descriere generală; structura clasificărilor (care constă în coduri şi titluri); note explicative; tabele de corespondenţă între clasificări; documente metodologice, alte informaţii generale referitoare la clasificări.

Ori de câte ori sunt disponibile, informaţiile sunt prezentate în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene.

Obiectivul este acela de a construi un loc central de referinţă pentru utilizatorii care solicită diverse informaţii despre clasificările statistice internaţionale.

ISIC/CPC şi NACE/CPA, actualizate, sunt disponibile pe serverul RAMON.

Serverul RAMON poate fi accesat public pe Web la următoarea adresă: http://www.europa.eu.int/comm/eurostat/ramon/

SENIN, serverul conţinând clasificările naţionale elaborate de Institutul Naţional de Statistică, este pus la dispoziţia utilizatorilor, pe site-ul INS, la rubrica Nomenclatoare statistice.

Sistemul de codificare al clasificării CAEN

Sistemul de codificare pentru CAEN Rev. 2 cuprinde:

- un prim nivel, constând în titluri identificate printr-un cod alfabetic (secţiuni);

- un al doilea nivel, constând în titluri identificate printr-un cod numeric de două cifre (diviziuni);

- un al treilea nivel, constând în titluri identificate printr-un cod numeric de 3 cifre (grupe);

- un al patrulea nivel, constând în titluri identificate printr-un cod numeric de 4 cifre (clase).

 

Relaţia cu alte clasificări de activităţi

CAEN Rev. 2

NACE Rev. 2

CAEN Rev. 2

ISIC Rev. 4

NACE reprezintă Nomenclatorul de activităţi utilizat în cadrul Comunităţii Europene. Actuala versiune a CAEN, respectiv CAEN Rev. 2, asigură un raport de 1:1 cu NACE Rev. 2.

ISIC Rev. 4 reprezintă Clasificarea internaţională standard a activităţilor economice elaborată de Comisia de Statistică a Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Având în vedere raportul 1:1 dintre CAEN Rev. 2 şi NACE Rev. 2, rezultă:

- CAEN Rev. 2 este o clasificare detaliată a ISIC Rev. 4;

- primul nivel din ISIC Rev. 4 (secţiune) este identic cu cel din CAEN Rev. 2;

- la nivel de diviziune, CAEN Rev. 2 este identic cu ISIC Rev. 4;

- la nivel de grupă şi clasă, ISIC Rev. 4 este detaliat de CAEN Rev. 2 în conformitate cu cerinţele impuse de NACE Rev. 2.

 

Relaţia cu clasificările de produse

CPSA 2008

Clasificarea produselor şi serviciilor asociate activităţilor, elaborată în conformitate cu prevederile art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 53/1999 privind aprobarea Clasificării produselor şi serviciilor asociate activităţilor - CPSA.

Legătura între CPSA 2008 şi CAEN Rev. 2 apare în cadrul codului CPSA. La toate nivelurile din CPSA 2008, codificarea primelor 4 cifre este identică cu cele 4 cifre ale clasei corespunzătoare din CAEN Rev. 2.

PRODROM

Nomenclatorul de produse şi servicii industriale este elaborat de Institutul Naţional de Statistică şi este utilizat pentru anchetele statistice de producţie. Nomenclatorul PRODROM este armonizat cu nomenclatorul PRODCOM utilizat în cadrul Comunităţii Europene şi reprezintă o detaliere a acestuia.

Legătura CAEN Rev. 2 cu PRODROM este asigurată la nivel de 4 cifre (clasă), întrucât poziţiile PRODROM au fost realizate prin detalierea subclaselor elementare CPSA 2008.

TVIR

Tariful vamal de import al României, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 120/1993 privind detalierea şi clasificarea mărfurilor în Tariful vamal la import al României de la 6 la 8 cifre, cu modificările ulterioare, asigură un raport de 1:1 cu NC Nomenclatorul combinat utilizat în Uniunea Europeană.

TVIR este corelat cu PRODROM (fiecare poziţie PRODROM are ataşat unul sau mai multe coduri TVIR) asigurându-se comparabilitatea rezultatelor din sfera producţiei cu cele din sfera comerţului exterior.

 

Istoric

CAEN

Clasificarea activităţilor din economia naţională a fost elaborată de către Institutul Naţional de Statistică (INS) pentru o ordonare specifică a informaţiilor corespunzătoare cerinţelor economiei de piaţă şi trecerii la sistemul conturilor naţionale.

CAEN substituie Clasificarea ramurilor economiei naţionale - CREN utilizată în România din 1963 în baza HCM nr. 483/1962.

Introducerea CAEN în sistemul statistic şi economic naţional a fost realizată treptat în perioada 1993-1997, beneficiind de colaborarea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi Camerei de Comerţ şi Industrie a României.

Omologarea şi implementarea CAEN la nivel naţional prin Hotărârea Guvernului nr. 656/1997 satisfac obiectivul prioritar, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 575 bis/1992 cu privire la realizarea unor nomenclatoare unitare de interes general prevăzute în concepţia generală a informatizării în România, de armonizare cu Nomenclatorul activităţilor din Comunitatea Europeană (NACE).

CAEN a cunoscut în perioada 1997-2007 două actualizări:

- în 2002 - actualizarea CAEN şi implementarea începând cu 1 ianuarie 2003 a CAEN Rev. 1 (Ordinul preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 601/2002);

- în 2007 - actualizarea CAEN şi implementarea începând cu 1 ianuarie 2008 a CAEN Rev. 2 (Ordinul preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 337/2007).

Principiile de elaborare a CAEN ţin seama de corespondenţa cu clasificările internaţionale şi, în special, cu cea europeană (NACE), în cadrul unui sistem integrat.

Prin utilizarea CAEN, datele statistice sunt culese pe baza aceleiaşi structuri de clasificare (naţională şi europeană), CAEN fiind transpus direct în ISIC Rev. 4 (Clasificarea internaţională standard a activităţilor elaborată de Comisia de Statistică a Organizaţiei Naţiunilor Unite) prin intermediul tabelelor de trecere.

CAEN Rev. 2

Având în vedere necesităţile impuse de evoluţia economiei româneşti şi principiile de armonizare cu clasificările europene, Institutul Naţional de Statistică a elaborat versiunea revizuită a CAEN, respectiv CAEN Rev. 2.

Această versiune asigură un raport de 1:1 între CAEN Rev. 2 şi NACE Rev. 2 (implementat la nivel european începând cu 1 ianuarie 2008), raport necesar având în vedere atât politica de globalizare, cât şi dorinţa de a mări convergenţa dintre clasificările europene şi cele utilizate în ţările din America de Nord.

Prin această realizare se asigură armonizarea totală cu cerinţele acquis-ului comunitar în domeniul clasificărilor economice.

Din experienţa utilizării clasificării CAEN, a reieşit că economia României nu prezintă particularităţi faţă de economia Uniunii Europene şi, în consecinţă, menţinerea unor diferenţe între CAEN Rev. 2 şi NACE Rev. 2 nu se justifică.

CAEN Rev. 2 este implementat începând cu 1 ianuarie 2008 prin prezentul ordin, în conformitate cu prevederile art. 5 pct. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 656/1997 privind aprobarea Clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN.

 

Principii utilizate în elaborarea CAEN

Criterii pentru diviziuni şi grupe CAEN

Principalele criterii utilizate în delimitarea diviziunilor şi a grupelor CAEN (nivel de detaliere de două şi, respectiv, 3 cifre) se referă la caracteristicile activităţilor unităţilor productive, care joacă un rol decisiv în determinarea gradului de similitudine dintre structurile unităţilor şi anumite relaţii economice. Principalele aspecte de grupare pentru activităţi sunt următoarele:

(i) caracterul bunurilor şi al serviciilor realizate;

(ii) utilizările cărora sunt destinate produsele şi serviciile;

(iii) mijloacele, procesul şi tehnologia de producţie.

Ponderile atribuite acestor criterii variază de la un domeniu la altul. Într-un număr de cazuri, de exemplu: industria alimentară, textilă, de confecţii şi pielărie, industria construcţiilor de maşini şi echipamente şi domeniul serviciilor, criteriile sunt atât de echilibrate între ele, încât problema atribuirii ponderilor îşi pierde semnificaţia.

În cazul produselor intermediare, componenţa fizică şi stadiul de fabricaţie capătă adesea o pondere importantă.

În cazul produselor care implică procese de producţie complicate, se acordă în mod frecvent prioritate utilizării finale, tehnologiei şi fluxului de producţie al produselor respective, în detrimentul compoziţiei fizice a produselor.

Criterii pentru clase CAEN

Criteriile privind maniera în care sunt grupate activităţile în cadrul întreprinderilor ocupă locul central în definirea claselor (nivel de 4 cifre). Practic, clasele permit în majoritatea cazurilor caracterizarea sectorului economic al unităţilor de producţie sau al întreprinderilor în funcţie de tipul de activitate, iar din alt punct de vedere, toate unităţile clasificate într-o clasă sunt asemănătoare în privinţa tipului de activitate exercitată.

Clasele CAEN Rev. 2 sunt definite astfel încât să fie îndeplinite cât mai bine următoarele două condiţii:

(i) categoria de produse şi servicii care caracterizează o clasă dată să reprezinte marea masă a producţiei unităţilor clasificate în acea clasă;

(ii) o clasă să conţină unităţile care produc cea mai mare parte din categoria de mărfuri şi servicii ce o caracterizează.

Forma de proprietate şi forma juridică

CAEN nu face distincţii în funcţie de forma de proprietate şi forma juridică, deoarece astfel de criterii nu au legătură cu caracteristicile activităţii în sine. Unităţile angajate în acelaşi tip de activitate economică sunt clasificate în acelaşi mod, chiar dacă, de exemplu, societatea comercială aparţine unor proprietari particulari sau guvernului, respectiv întreprinderea-mamă este sau nu este formată din una sau mai multe unităţi.

Clasificările "forma de proprietate" şi "forma juridică" sunt construite în mod independent de clasificarea activităţilor.

În mod similar, unităţile de producţie sunt clasificate după activitatea principală în care sunt angajate, fie că munca este executată de maşini electrice sau manual, fie că ea este prestată într-o fabrică sau într-o gospodărie; modernul faţă de tradiţional nu reprezintă un criteriu.

Scop comercial sau necomercial

În structura CAEN Rev. 2 distincţia dintre scop comercial sau necomercial (market şi nonmarket) nu reprezintă un considerent. Deşi există unele clase care în mod normal sunt nonmarket, pot exista altele câteva care sunt de obicei efectuate atât de societăţi comerciale, cât şi de instituţii de stat.

 

Definiţii

 

Definiţia activităţilor

Activitate

Se spune că o activitate are loc atunci când prin combinaţia de resurse-echipamente, forţă de muncă, tehnici de producţie, fluxuri de informaţii sau produse - se realizează bunuri sau servicii. Orice activitate se caracterizează prin intrările de produse (bunuri sau servicii), procesul de producţie şi ieşirile de produse (bunuri sau servicii).

În practică, majoritatea unităţilor de producţie efectuează activităţi cu caracter mixt. Identificarea unei activităţi principale este necesară pentru a clasa o unitate într-o anumită poziţie din CAEN Rev. 2.

Activitate principală

Activitatea principală este identificată prin metoda ordinii descrescătoare (de sus în jos), ca fiind acea activitate care contribuie în cea mai mare măsură la valoarea adăugată totală a unităţii luate în considerare. Activitatea principală astfel identificată nu reprezintă, în mod necesar, 50% sau mai mult din valoarea adăugată totală a unităţii.

Activitate secundară

O activitate secundară este oricare altă activitate a unităţii, activitate care produce bunuri sau servicii.

Activităţi auxiliare

Activităţile principale şi secundare sunt efectuate, în general, cu ajutorul unui număr de activităţi auxiliare, cum sunt: contabilitatea, transportul, depozitarea, achiziţionarea, condiţionarea, promovarea, repararea şi întreţinerea etc. Astfel, activităţile auxiliare sunt acelea care există doar pentru a sprijini activităţile productive principale şi secundare ale unei unităţi. Activităţile auxiliare asigură bunuri şi servicii consumabile pentru uzul acelei unităţi.

Însă, dacă activităţile unei unităţi statistice şi activităţile auxiliare corespunzătoare (de exemplu, un centru de calcul) se desfăşoară în zone geografice diferite, atunci poate fi recomandabilă culegerea separată de date despre aceste unităţi pentru a se obţine categorii de date care să fie clasificate în funcţie de zona geografică.

Ce este o activitate auxiliară?

O activitate auxiliară trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să servească unitatea sau unităţile de care aparţine; bunurile sau serviciile realizate nu trebuie să facă obiectul tranzacţiilor pe piaţă;

b) o activitate similară să se desfăşoare în unităţi de producţie similare independente;

c) să realizeze servicii sau, în cazuri excepţionale, bunuri consumabile care nu fac parte din produsul final al unităţii;

d) să contribuie la costurile curente ale unităţii în sine, adică să nu genereze formarea brută de capital (active imobilizate).

Ce nu este o activitate auxiliară?

Trebuie remarcat faptul că, în conformitate cu definiţia de mai sus, următoarele activităţi nu trebuie să fie considerate drept activităţi auxiliare:

a) producerea de bunuri şi servicii care fac sau contribuie la formarea brută de capital; de exemplu, activitatea de construcţii pe cont propriu, care va fi clasificată separat la construcţii, dacă există date disponibile privind volumul activităţii;

b) producţia, din care o parte importantă este comercializată chiar dacă o mare parte a sa este consumată în cadrul activităţii principale;

c) producţia de bunuri care ulterior devin parte integrantă a producţiei realizate de activităţile principale sau secundare (de exemplu, producţia de cutii a unei secţii dintr-o întreprindere, utilizată pentru ambalarea produselor proprii);

d) producţia de energie (dintr-o centrală electrică sau uzină de cocsificare integrată), chiar dacă întreaga producţie este consumată în unitatea producătoare;

e) achiziţia de bunuri pentru revânzare ca atare;

f) cercetarea şi dezvoltarea, deoarece această activitate nu asigură un serviciu care este consumat în cursul producţiei curente.

În toate aceste cazuri, acolo unde există date separate pentru aceste activităţi, trebuie considerate unităţi separate şi ele trebuie considerate ca fiind unităţi cu un tip de activitate propriu şi clasificate în conformitate cu activitatea lor.

 

Unităţi statistice

Disponibilitatea datelor

Este necesară o gamă largă de informaţii pentru a construi o imagine statistică completă a activităţii economice, dar nivelul organizatoric la care este posibilă culegerea de informaţii variază în funcţie de tipul de date. De exemplu, datele privind profitul pentru o societate comercială pot fi disponibile doar la sediul central şi ele acoperă activitatea centralizată a tuturor sucursalelor (locaţiilor), în timp ce datele privind vânzările pot fi disponibile pentru fiecare sucursală (locaţie). Pentru a observa şi a analiza în mod satisfăcător datele este, prin urmare, necesar să se definească o "familie de unităţi statistice". Acestea reprezintă elementele de bază pentru o încadrare corectă în activitatea corespunzătoare şi determinarea datelor care pot fi culese.

Tipuri de unităţi statistice

Diferitele tipuri de unităţi statistice sunt utilizate pentru a răspunde unei diversităţi de cerinţe, dar fiecare unitate este o entitate specifică, care este definită în aşa fel încât să poată fi recunoscută şi identificată. Ea poate fi o unitate legală sau fizic identificabilă ori, ca de pildă în cazul unităţii de producţie omogene, o "unitate" statistică.

Comparabilitatea internaţională

Pentru a asigura comparabilitatea internaţională, definiţiile adoptate în cadrul Uniunii Europene sunt legate în mod direct de cele formulate în "Introducerea la Clasificarea industrială internaţională standard a tuturor activităţilor economice a Organizaţiei Naţiunilor Unite" (ISIC Rev. 4) şi Sistemul conturilor naţionale al Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Unităţile

Unităţile descrise în Regulamentul Consiliului CEE nr. 696/1993, cu privire la unităţile statistice, sunt următoarele:

- grupul de întreprinderi;

- întreprinderea;

- unitatea cu activitate (UTA);

- unitatea locală;

- unitatea locală cu activitate (UTA locală);

- unitatea instituţională;

- unitatea de producţie omogenă (UPO);

- unitatea locală de producţie omogenă (UPO locală)

 

Relaţia dintre diferitele tipuri de unităţi statistice este ilustrată în tabelul următor:

 

Una sau mai multe subunităţi (locaţii)

O singură locaţie

Una sau mai multe activităţi

Întreprindere

Unitate instituţională

Unitate locală

O singură activitate

UTA

UPO

UTA locală

UPO locală

 

Reguli de clasificare pentru unităţi

 

Unităţile incluse în registrul statistic sunt clasificate conform CAEN Rev. 2 - nivel clasă. Fiecare unitate este clasificată pe baza activităţilor efectuate. În anumite cazuri, o unitate nu poate fi clasificată independent, având în vedere relaţiile acesteia cu alte unităţi de care trebuie să se ţină seama.

Unităţile trebuie să fie clasificate (încadrate) în poziţia care le descrie cel mai bine activitatea, ţinându-se cont nu numai de natura produselor, ci şi de structura materiilor prime, inclusiv a procesului de producţie.

 

Reguli fundamentale de clasificare

Valoarea adăugată

Valoarea adăugată reprezintă indicatorul de bază utilizat pentru determinarea activităţii principale a unei unităţi, conform CAEN Rev. 2. Reprezentând diferenţa dintre producţie şi consumul intermediar, valoarea adăugată este o măsură a contribuţiei fiecărei unităţi economice la produsul intern brut (PIB). Evaluarea acestei contribuţii se face prin valoarea adăugată brută la costul factorilor. Valoarea adăugată brută la costul factorilor reprezintă suma salariilor şi a altor elemente legate de costul factorilor de muncă, a profitului, a subvenţiilor de exploatare, a amortizării capitalului fix, total din care se scad impozitele legate de producţie.

Activităţile economice sunt definite în CAEN Rev. 2. O unitate poate presta una sau mai multe activităţi care aparţin uneia ori mai multor poziţii din CAEN Rev. 2. Unităţile sunt clasificate conform activităţii lor principale. Activitatea principală este activitatea care contribuie în cea mai mare măsură la valoarea adăugată a unităţii.

Doar într-o clasă CAEN?

În cazul simplu în care o unitate desfăşoară doar o singură activitate, clasificarea activităţii acelei unităţi este determinată de poziţia din CAEN Rev. 2 ce acoperă acea activitate la nivel de clasă.

Acolo unde o unitate desfăşoară mai mult de o activitate, dar toate acestea aparţin aceleiaşi poziţii din CAEN Rev. 2, la nivel de clasă, atunci clasificarea activităţii acelei unităţi este determinată de clasa CAEN Rev. 2 în care sunt cuprinse toate aceste activităţi.

În mai multe clase?

În cazul în care o unitate desfăşoară activităţi care ocupă poziţii diferite în CAEN Rev. 2, la nivel de clasă, sunt necesare reguli pentru determinarea activităţii principale. În cazul simplu în care, la nivel de clasă, o activitate contribuie cu mai mult de 50% din valoarea adăugată, aceasta determină activitatea principală. Acolo unde o unitate desfăşoară activităţi care ocupă două poziţii diferite în CAEN Rev. 2, va exista întotdeauna o poziţie care să reprezinte mai mult de 50% din valoarea adăugată, cu excepţia cazului foarte puţin probabil în care ambele activităţi cu poziţii diferite în CAEN Rev. 2 au ponderi egale de 50%.

În cazul mai complex în care o unitate desfăşoară mai mult de două activităţi care aparţin mai multor poziţii diferite din CAEN Rev. 2, la nivel de clasă, fără ca vreuna dintre ele să reprezinte peste 50% din valoarea adăugată, stabilirea activităţii principale a acelei unităţi se face prin utilizarea metodei ordinii descrescătoare (top-down).

Metoda ordinii descrescătoare (de sus în jos)

Metoda ordinii descrescătoare (top-down)urmează principiul ierarhic: încadrarea unei unităţi la nivelul cel mai detaliat al clasificării trebuie să fie în concordanţă cu clasificarea unităţii la nivelele superioare. Pentru a îndeplini această condiţie, procesul începe cu identificarea poziţiei relevante la nivelul cel mai înalt şi evoluează descendent, prin nivelele de clasificare, în modul următor:

Identificarea secţiunii care are cea mai mare contribuţie relativă la valoarea adăugată.

În cadrul acestei secţiuni se identifică diviziunea care are relativ cea mai mare contribuţie la valoarea adăugată.

În cadrul acestei diviziuni se identifică grupa care are relativ cea mai mare contribuţie la valoarea adăugată.

În cadrul acestei grupe se identifică clasa care are relativ cea mai mare contribuţie la valoarea adăugată.

Toate nivelele concordante

Metoda top-down respectă principiul că la nivelele inferioare ale clasificării activitatea principală este în conformitate cu activitatea considerată principală la nivelele superioare.

La nivelele inferioare ale clasificării, contribuţia valorii adăugate a poziţiei care rezultă din utilizarea metodei nu va reprezenta, în mod necesar, mai mult de 50% din valoarea adăugată totală a acelei unităţi. Cu cât se operează mai mult, de la nivelele superioare către cele inferioare ale structurii ierarhice a CAEN Rev. 2, cu atât mai frecvent se va constata această situaţie.

Până la ce nivel coborâţi?

În principiu, metoda top-down permite stabilirea activităţii principale a unei unităţi până la nivelul minim al clasificării ierarhice a activităţilor.

Dar dacă nu se cunoaşte valoarea adăugată?

Pentru a determina activitatea principală a unei unităţi trebuie să fie cunoscute contribuţiile la valoarea adăugată pentru activităţile care ocupă diverse poziţii în CAEN Rev. 2. În practică însă adeseori nu este posibilă obţinerea informaţiilor despre valoarea adăugată a diferitelor activităţi desfăşurate şi determinarea activităţii trebuie să fie făcută prin utilizarea altor indicatori (substitute). Aceştia pot fi:

Substitute bazate pe producţie

* producţia brută a unităţii care este atribuită mărfurilor şi serviciilor asociate fiecărei activităţi;

* valoarea vânzărilor acelor grupe de produse aparţinând fiecărei activităţi.

Substitute bazate pe cheltuielile de producţie (input)

* câştiguri şi salarii ce se pot atribui diferitelor activităţi;

* numărul de angajaţi în activităţi, respectiv proporţia personalului angajat în diverse activităţi ale unităţii.

Dar acestea reprezintă doar aproximaţii

Trebuie utilizate variabilele de înlocuire pentru datele necunoscute privind valoarea adăugată, astfel încât să obţinem cea mai bună aproximaţie posibilă, în comparaţie cu rezultatul care ar fi fost obţinut pe baza valorii adăugate. Utilizarea criteriilor de substituire nu schimbă metodele de determinare a activităţii principale. Ele reprezintă doar aproximări operaţionale ale datelor despre valoarea adăugată.

Totuşi, utilizarea simplă a criteriilor de substituţie enumerate mai sus poate duce uneori la confuzii, dacă structura criteriilor de substituţie nu este proporţională cu valoarea adăugată (necunoscută).

Probleme întâmpinate în legătură cu substitutele bazate pe producţie

Folosind criteriile referitoare la vânzări (cifra de afaceri), devine evident faptul că în anumite cazuri proporţionalitatea cifrei de afaceri şi a valorii adăugate nu este valabilă. De exemplu, cifra de afaceri din comerţ are de obicei o contribuţie mult mai mică la valoarea adăugată din activitatea productivă. Alte exemple sunt cifra de afaceri a intermediarilor sau a antreprenorilor generali. Chiar în cazul procesului de producţie relaţia dintre cifra de afaceri şi valoarea adăugată rezultată poate varia între activităţi şl în interiorul lor. În unele cazuri, o cifră de afaceri nu are niciun sens sau nu exista, de exemplu, în cazul activităţilor de intermediere financiară sau al activităţilor de asigurări. Aceleaşi considerente trebuie avute în vedere atunci când se utilizează drept criteriu de substituţie date privind producţia brută.

Multe unităţi se ocupă de comerţ şi de alte activităţi. În astfel de cazuri cifra de afaceri din comerţ nu este indicatorul cel mai adecvat pentru înlocuirea valorii adăugate (necunoscută) a activităţii comerciale. În astfel de cazuri trebuie ţinut cont de faptul că trebuie luate în considerare regulile de clasificare specifice pentru comerţul cu amănuntul, aşa cum sunt stabilite în cele ce urmează.

Probleme legate de substitutele criteriilor referitoare la cheltuielile de producţie

Atunci când se aplică criteriile de substituţie bazate pe cheltuielile de producţie, trebuie avute în vedere precauţii similare. Proporţionalitatea dintre salarii sau numărul de angajaţi şi valoarea adăugată nu este sigură dacă intensitatea capitalului pentru diverse activităţi este diferită. Intensitatea mai mare a capitalului implică în mod normal o depreciere mai mare şi o contribuţie mai scăzută a salariilor la valoarea adăugată. Intensitatea capitalului variază în mod substanţial între diferite activităţi economice, precum şi între activităţi din aceeaşi clasă a CAEN Rev. 2. De exemplu, activitatea de colectare a deşeurilor va avea, probabil, o intensitate a capitalului mai scăzută decât activitatea de incinerare a reziduurilor. Totuşi, ambele activităţi intră în aceeaşi clasă din CAEN Rev. 2.

 

Schimbări în clasificarea unităţilor

 

Unităţile îşi pot schimba activitatea principală fie dintr-o dată, fie în mod treptat, pe parcursul unei perioade de timp. Activitatea principală se poate schimba în cursul unui an de la o perioadă statistică la următoarea. Aceasta fie din cauza factorilor sezonieri, fie datorită unei decizii a conducerii de a schimba structura producţiei. În fiecare caz apare o schimbare destul de bruscă în echilibrul activităţilor. De asemenea, o schimbare în structura producţiei sau a vânzărilor poate avea loc în mod treptat, în decurs de câţiva ani. Aceste cazuri impun schimbarea încadrării unităţii. Schimbările prea frecvente distorsionează statistica, până la a face interpretarea extrem de dificilă.

Regula de stabilitate

Pentru a evita schimbările frecvente este necesară o regulă de stabilitate. Fără o astfel de regulă ar exista schimbări aparente în demografia economică a întreprinderilor active, care nu ar fi altceva decât nişte artificii statistice. Regula de lucru este aceea că o activitate secundară trebuie să depăşească, timp de 2 ani, activitatea principală a unităţii înainte ca încadrarea să fie schimbată.

Schimbările de încadrare a unităţilor, în scopul anchetelor statistice, nu se fac mai des decât o dată pe an sau la date fixe ori pe măsură ce informaţiile devin disponibile. Schimbările mai frecvente ar duce la o neconcordanţă între statisticile pe termen scurt (lunare sau trimestriale) şi cele pe termen lung.

 

Glosar

 

Acest glosar oferă o descriere mai detaliată a unora dintre termenii utilizaţi în introducerea la CAEN Rev. 2. S-au făcut toate încercările de a asigura concordanţa descrierilor cu definiţiile termenilor utilizaţi în alte lucrări, dar aceste descrieri nu urmăresc să ofere sensuri definitive, valabile în toate împrejurările. Scopul acestui glosar este doar acela de a-l ajuta pe utilizatorul de CAEN Rev. 2 să facă interpretări corecte.

Produse destinate consumului intermediar

Un produs destinat exclusiv consumului intermediar, denumit produs exclusiv, este un produs legat tehnologic de producţia altor produse din aceeaşi grupă, dar care nu este produs în nicio altă grupă (de exemplu, melasele legate de producţia zahărului). Produsele destinate exclusiv sunt utilizate ca materii prime pentru fabricarea altor produse.

Un produs destinat consumului intermediar, denumit produs obişnuit (adică un produs care nu este exclusiv aparţinător unei singure grupe), este un produs legat din punct de vedere tehnologic de producerea altor produse, dar el nu este realizat în mai multe grupe (de exemplu, hidrogenul produs în timpul rafinării petrolului este legat tehnologic de cel produs în industria petrochimică şi în cocsificarea cărbunelui şi este identic cu cel produs în grupa care cuprinde alte produse chimice de bază).

Bunuri de capital

Bunurile de capital sunt bunuri, altele decât materiile prime şi combustibilul, utilizate pentru producţia altor bunuri şi/sau servicii. Ele includ clădirile, utilajele, locomotivele, camioanele, tractoarele etc. Terenul nu este considerat, de obicei, un bun de capital.

Marfă

Marfa este un bun transportabil cu care se poate face schimb. Poate fi un articol dintr-o serie obţinută la o linie de producţie, un articol unic sau suportul material pentru un serviciu (CD-ul pentru software). Acesta este un concept utilizat pentru clasificările vamale.

Proces industrial

Un proces de transformare (fizic, chimic, manual sau de orice natură) utilizat în fabricarea de noi produse (fie ele bunuri de consum, intermediare sau de investiţii), în prelucrarea produselor uzate sau pentru furnizarea de servicii industriale.

Aparatură casnică sau de uz gospodăresc

Aparatură şi echipament de un anumit tip, destinat în principal utilizării în gospodăriile private, de exemplu, maşini de spălat pentru menaj.

Echipamente industriale

Maşini şi echipamente cunoscute în principal pentru altă utilizare decât în gospodării (de exemplu, maşini-unelte şi maşini de spălat pentru spălătorii).

Industria prelucrătoare

În secţiunea C "Industria prelucrătoare" sunt incluse atât mica industrie, cât şi activităţile de mare anvergură. Trebuie remarcat faptul că utilizarea instalaţiilor şi maşinilor grele nu este exclusivă secţiunii C.

Produs

Un produs este rezultatul activităţii economice. Este termenul generic aplicat bunurilor şi serviciilor.

Produs finit

Produse pentru care prelucrarea s-a încheiat.

Produs semifabricat

Produse realizate printr-o serie de prelucrări, dar necesitând o prelucrare ulterioară, înainte de a fi gata pentru întrebuinţare. Ele pot fi vândute altor fabricanţi pentru prelucrarea ulterioară. Exemplele tipice ar putea include piesele brute, din metal turnat, vândute pentru a fi finisate în altă parte.

Producţie

Producţia este o activitate care are drept rezultat un produs. Termenul este utilizat cu referire la întreaga gamă a activităţilor economice. Termenul nu este exclusiv pentru sectorul agricol, extractiv sau de prelucrare, ci este folosit, de asemenea, şi pentru sectorul serviciilor. În funcţie de ramura de activitate se pot utiliza termeni mai specifici pentru a defini producţia: prestare de servicii, prelucrare, fabricare etc. Producţia poate fi măsurată în diverse moduri, fie în unităţi fizice, fie în termeni valorici.

Transformare

Transformarea este un proces care modifică natura, compoziţia sau forma materiilor prime ori a produselor semifabricate în scopul obţinerii de produse noi.

Tratare

Un proces care este executat, între altele, în scopul protejării anumitor produse pentru a le conferi anumite proprietăţi sau pentru a preveni orice efecte dăunătoare care ar putea rezulta din utilizarea lor. Exemple: tratarea culturilor, a lemnului, a materialelor şi reziduurilor.

Valoare adăugată

Valoarea adăugată brută este valoarea producţiei brute minus costul materialelor şi al altor costuri intermediare.

________

1) CAEN - Clasificarea activităţilor din economia naţională.

2) CPC - Clasificarea centrală a produselor, utilizată de Organizaţia Naţiunilor Unite; CPA este clasificarea produselor asociate activităţilor, utilizată de Uniunea Europeană, derivată din CPC.

3) Sistemul armonizat de codificare şi descriere a mărfurilor elaborat şi actualizat de Organizaţia Internaţională a Vămilor (înfiinţată în 1952 sub denumirea de Consiliul de Cooperare a Vămilor)

(2)Clasificarea activităţilor din economia naţionala - CAEN Rev. 2

 

 

 

n.c.a.: neclasificate altundeva

* parte din

 

Diviziune

Grupă

Clasă

CAEN Rev. 2

CAEN

Rev. 1

ISIC

Rev. 4

SECŢIUNEA A - AGRICULTURĂ, SILVICULTURĂ ŞI PESCUIT

01

 

 

Agricultură, vânătoare şi servicii anexe

 

 

 

011

 

Cultivarea plantelor nepermanente

 

 

 

 

0111

Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

0111*

0112*

0111

 

 

0112

Cultivarea orezului

0111*

0112

 

 

0113

Cultivarea legumelor şi a pepenilor, a rădăcinoaselor şi tuberculilor

0111*

0112*

0113

 

 

0114

Cultivarea trestiei de zahăr

0111*

0114

 

 

0115

Cultivarea tutunului

0111*

0115

 

 

0116

Cultivarea plantelor pentru fibre textile

0111*

0116

 

 

0119

Cultivarea altor plante din culturi nepermanente

0111*

0112*

0119

 

012

 

Cultivarea plantelor din culturi permanente

 

 

 

 

0121

Cultivarea strugurilor

0113*

0121

 

 

0122

Cultivarea fructelor tropicale şi subtropicale

0113*

0122

 

 

0123

Cultivarea fructelor citrice

0113*

0123

 

 

0124

Cultivarea fructelor seminţoase şi sâmburoase

0113*

0124

 

 

0125

Cultivarea fructelor arbuştilor fructiferi, căpşunilor, nuciferilor şi a altor pomi fructiferi

0112*

0113*

0125

 

 

0126

Cultivarea fructelor oleaginoase

0111*

0113*

0126

 

 

0127

Cultivarea plantelor pentru prepararea băuturilor

0113*

0127

 

 

0128

Cultivarea condimentelor, plantelor aromatice, medicinale şi a plantelor de uz farmaceutic

0111*

0112*

0113*

0128

 

 

0129

Cultivarea altor plante permanente

0111*

0201*

0129

 

013

 

Cultivarea plantelor pentru înmulţire

 

 

 

 

0130

Cultivarea plantelor pentru înmulţire

0112*

0130

 

014

 

Creşterea animalelor

 

 

 

 

0141

Creşterea bovinelor de lapte

0121*

0141*

 

 

0142

Creşterea altor bovine

0121*

0141*

 

 

0143

Creşterea cailor şi a altor cabaline

0122*

0142

 

 

0144

Creşterea cămilelor şi a camelidelor

0125*

0143

 

 

0145

Creşterea ovinelor şi caprinelor

0122*

0144

 

 

0146

Creşterea porcinelor

0123

0145

 

 

0147

Creşterea păsărilor

0124

0146

 

 

0149

Creşterea altor animale

0122*

0125*

0149

 

015

 

Activităţi în ferme mixte (cultura vegetală combinată cu creşterea animalelor)

 

 

 

 

0150

Activităţi în ferme mixte (cultura vegetală combinată cu creşterea animalelor)

0130

0150

 

016

 

Activităţi auxiliare agriculturii şi activităţi după recoltare

 

 

 

 

0161

Activităţi auxiliare pentru producţia vegetală

0141*

0161

 

 

0162

Activităţi auxiliare pentru creşterea animalelor

0142

9272*

0162

 

 

0163

Activităţi după recoltare

0141*

0111*

0113*

0163

 

 

0164

Pregătirea seminţelor

0111*

0112*

0113*

0141*

0164

 

017

 

Vânătoare, capturarea cu capcane a vânatului şi activităţi de servicii anexe vânătorii

 

 

 

 

0170

Vânătoare, capturarea cu capcane a vânatului şi activităţi de servicii anexe vânătorii

0150*

0170

02

 

 

Silvicultură şi exploatare forestieră

 

 

 

021

 

Silvicultură şi alte activităţi forestiere

 

 

 

 

0210

Silvicultură şi alte activităţi forestiere

0112*

0201*

0210

 

022

 

Exploatarea forestieră

 

 

 

 

0220

Exploatarea forestieră

0201*

0220

 

023

 

Colectarea produselor forestiere nelemnoase din flora spontană

 

 

 

 

0230

Colectarea produselor forestiere nelemnoase din flora spontană.

0112*

0113*

0201*

0230

 

024

 

Activităţi de servicii anexe silviculturii

 

 

 

 

0240

Activităţi de servicii anexe silviculturii

0202

7414*

0240

03

 

 

Pescuitul şi acvacultura

 

 

 

031

 

Pescuitul

 

 

 

 

0311

Pescuitul maritim

0501*

0311

 

 

0312

Pescuitul în ape dulci

0501*

0312

 

032

 

Acvacultura

 

 

 

 

0321

Acvacultura maritimă

0502*

0321

 

 

0322

Acvacultura în ape dulci

0502*

0125*

0322

SECŢIUNEA B - INDUSTRIA EXTRACTIVĂ

05

 

 

Extracţia cărbunelui superior şi inferior

 

 

 

051

 

Extracţia cărbunelui superior (PCS => 23865 kJ/kg)

 

 

 

 

0510

Extracţia cărbunelui superior (PCS => 23865 kJ/kg)

1010*

0510

 

052

 

Extracţia cărbunelui inferior (PCS < 23865 kJ/kg)

 

 

 

 

0520

Extracţia cărbunelui inferior (PCS < 23865 kJ/kg)

1020*

0520

06

 

 

Extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale

 

 

 

061

 

Extracţia petrolului brut

 

 

 

 

0610

Extracţia petrolului brut

1110*

0610

 

062

 

Extracţia gazelor naturale

 

 

 

 

0620

Extracţia gazelor naturale

1110*

0620

07

 

 

Extracţia minereurilor metalifere

 

 

 

071

 

Extracţia minereurilor feroase

 

 

 

 

0710

Extracţia minereurilor feroase

1310*

0710

 

072

 

Extracţia minereurilor metalifere neferoase

 

 

 

 

0721

Extracţia minereurilor de uraniu şi toriu

1200*

0721

 

 

0729

Extracţia altor minereuri metalifere neferoase

1320*

0729

08

 

 

Alte activităţi extractive

 

 

 

081

 

Extracţia pietrei, nisipului şi argilei

 

 

 

 

0811

Extracţia pietrei ornamentale şi a pietrei pentru construcţii, extracţia pietrei calcaroase, ghipsului, cretei şi a ardeziei

1411*

1412*

1413*

0810*

 

 

0812

Extracţia pietrişului şi nisipului; extracţia argilei şi caolinului

1421*

1422*

0810*

 

089

 

Alte activităţi extractive n.c.a.

 

 

 

 

0891

Extracţia mineralelor pentru industria chimică şi a îngrăşămintelor naturale

1430*

0891

 

 

0892

Extracţia turbei

1030*

0892

 

 

0893

Extracţia sării

1440*

0893

 

 

0899

Alte activităţi extractive n.c.a.

1450*

0899

09

 

 

Activităţi de servicii anexe extracţiei

 

 

 

091

 

Activităţi de servicii anexe extracţiei petrolului brut şi gazelor naturale

 

 

 

 

0910

Activităţi de servicii anexe extracţiei petrolului brut şi gazelor naturale

1120

1110*

0910

 

099

 

Activităţi de servicii anexe pentru extracţia mineralelor

 

 

 

 

0990

Activităţi de servicii anexe pentru extracţia mineralelor

1010*

1020*

1030*

1200*

1310*

1320*

1411*

1412*

1413*

1421*

1422*

1430*

1440*

1450*

0990

SECŢIUNEA C - INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE

 

 

 

Industria alimentară

 

 

 

101

 

Producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii şi a produselor din carne

 

 

 

 

1011

Prelucrarea şi conservarea cărnii

1511

1512*

1010*

 

 

1012

Prelucrarea şi conservarea cărnii de pasăre

1512*

1010*

 

 

1013

Fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de pasăre)

1513*

1010*

 

102

 

Prelucrarea şi conservarea peştelui, crustaceelor şi moluştelor

 

 

 

 

1020

Prelucrarea şi conservarea peştelui, crustaceelor şi moluştelor

1520*

1020

 

103

 

Prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor

 

 

 

 

1031

Prelucrarea şi conservarea cartofilor

1531

1030*

 

 

1032

Fabricarea sucurilor de fructe şi legume

1532

1030*

 

 

1039

Prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor n.ca.

0141*

1533*

5131*

1030*

 

104

 

Fabricarea uleiurilor şi a grăsimilor vegetale şi animale

 

 

 

 

1041

Fabricarea uleiurilor şi grăsimilor

1541

1542

0113*

1040*

 

 

1042

Fabricarea margarinei şi a altor produse comestibile similare

1543

1040*

 

105

 

Fabricarea produselor lactate

 

 

 

 

1051

Fabricarea produselor lactate şi a brânzeturilor

1551

1050*

 

 

1052

Fabricarea îngheţatei

1552

1050*

 

106

 

Fabricarea produselor de morărit, a amidonului şi produselor din amidon

 

 

 

 

1061

Fabricarea produselor de morărit

1561

1061

 

 

1062

Fabricarea amidonului şi a produselor din amidon

1562*

1062

 

107

 

Fabricarea produselor de brutărie şi a produselor făinoase

 

 

 

 

1071

Fabricarea pâinii; fabricarea prăjiturilor şi a produselor proaspete de patiserie

1581*

1071*

 

 

1072

Fabricarea biscuiţilor şi pişcoturilor; fabricarea prăjiturilor şi a produselor conservate de patiserie

1582

1071*

 

 

1073

Fabricarea macaroanelor, tăiţeilor, cuş-cuş-ului şi a altor produse făinoase similare

1585*

1074

 

108

 

Fabricarea altor produse alimentare

 

 

 

 

1081

Fabricarea zahărului

1583

1072

 

 

1082

Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei şi a produselor zaharoase

1584

1073

 

 

1083

Prelucrarea ceaiului şi cafelei

1586

1079*

 

 

1084

Fabricarea condimentelor şi ingredientelor

1587

1440*

1079*

 

 

1085

Fabricarea de mâncăruri preparate

1513*

1520*

1533*

1581*

1585*

1075

 

 

1086

Fabricarea preparatelor alimentare omogenizate şi alimentelor dietetice

1588

1079*

 

 

1089

Fabricarea altor produse alimentare n.c.a.

1513*

1589

1562*

1581*

1079*

 

109

 

Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor

 

 

 

 

1091

Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de fermă

1571

1080*

 

 

1092

Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de companie

1572

1080*

11

 

 

Fabricarea băuturilor

 

 

 

110

 

Fabricarea băuturilor

 

 

 

 

1101

Distilarea, rafinarea şi mixarea băuturilor alcoolice

1591

1592*

5134*

1101

 

 

1102

Fabricarea vinurilor din struguri

0113*

1593

5134*

1102*

 

 

1103

Fabricarea cidrului şi a altor vinuri din fructe

1594

1102*

 

 

1104

Fabricarea altor băuturi nedistilate, obţinute prin fermentare

1595

1102*

 

 

1105

Fabricarea berii

1596

1103*

 

 

1106

Fabricarea malţului

1597

1103*

 

 

1107

Producţia de băuturi răcoritoare nealcoolice; producţia de ape minerale şi alte ape îmbuteliate

1598

1104

12

 

 

Fabricarea produselor din tutun

 

 

 

120

 

Fabricarea produselor din tutun

 

 

 

 

1200

Fabricarea produselor din tutun

1600

1200

13

 

 

Fabricarea produselor textile

 

 

 

131

 

Pregătirea fibrelor şi filarea fibrelor textile

 

 

 

 

1310

Pregătirea fibrelor şi filarea fibrelor textile

1711

1712

1713

1714

1715

1716

1717

1311

 

132

 

Producţia de ţesături

 

 

 

 

1320

Producţia de ţesături

1721

1722

1723

1724

1725

1830*

1312

 

133

 

Finisarea materialelor textile

 

 

 

 

1330

Finisarea materialelor textile

1730

5271*

1313

 

139

 

Fabricarea altor articole textile

 

 

 

 

1391

Fabricarea de metraje prin tricotare sau croşetare

1760

1830*

1391

 

 

1392

Fabricarea de articole confecţionate din textile (cu excepţia îmbrăcămintei şi lenjeriei de corp)

1740*

1392

 

 

1393

Fabricarea de covoare şi mochete

1751

1393

 

 

1394

Fabricarea de odgoane, frânghii, sfori şi plase

1752*

1394

 

 

1395

Fabricarea de textile neţesute şi articole din acestea, cu excepţia confecţiilor de îmbrăcăminte

1753

1399*

 

 

1396

Fabricarea de articole tehnice şi industriale din textile

1754*

1399*

 

 

1399

Fabricarea altor articole textile n.c.a.

1754*

3663*

1399*

14

 

 

Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte

 

 

 

141

 

Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, cu excepţia articolelor din blană

 

 

 

 

1411

Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte din piele

1810*

1410*

 

 

1412

Fabricarea de articole de îmbrăcăminte pentru lucru

1821

1410*

 

 

1413

Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp)

1822

1410*

 

 

1414

Fabricarea de articole de lenjerie de corp

1823

1410*

 

 

1419

Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte şi accesorii n.c.a.

1771*

1824*

1410*

 

142

 

Fabricarea articolelor din blană

 

 

 

 

1420

Fabricarea articolelor din blană

1830*

1420

 

143

 

Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte prin tricotare sau croşetare

 

 

 

 

1431

Fabricarea prin tricotare sau croşetare a ciorapilor şi articolelor de galanterie

1771*

1430*

 

 

1439

Fabricarea prin tricotare sau croşetare a altor articole de îmbrăcăminte

1772

1430*

15

 

 

Tăbăcirea şi finisarea pieilor: fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor

 

 

 

151

 

Tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie şi a articolelor de harnaşament; prepararea şi vopsirea blănurilor

 

 

 

 

1511

Tăbăcirea şi finisarea pieilor; prepararea şi vopsirea blănurilor

1910

1830*

1511

 

 

1512

Fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie şi a articolelor de harnaşament

1920*

3663*

1512

 

152

 

Fabricarea încălţămintei

 

 

 

 

1520

Fabricarea încălţămintei

1930*

1520

16

 

 

Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite

 

 

 

161

 

Tăierea şi rindeluirea lemnului

 

 

 

 

1610

Tăierea şi rindeluirea lemnului

2010

1610

 

162

 

Fabricarea produselor din lemn, plută, paie şi din alte materiale vegetale

 

 

 

 

1621

Fabricarea de furnire şi a panourilor din lemn

2020

1621

 

 

1622

Fabricarea parchetului asamblat în panouri

2030*

1622*

 

 

1623

Fabricarea altor elemente de dulgherie şi tâmplărie, pentru construcţii

2030*

1622*

 

 

1624

Fabricarea ambalajelor din lemn

2040*

1623

 

 

1629

Fabricarea altor produse din lemn; fabricarea articolelor din plută, paie şi din alte materiale vegetale împletite

1930*

2051*

2052*

3663*

1629

17

 

 

Fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie

 

 

 

171

 

Fabricarea celulozei, hârtiei şi cartonului

 

 

 

 

1711

Fabricarea celulozei

2111

1701*

 

 

1712

Fabricarea hârtiei şi cartonului

2112

1701*

 

172

 

Fabricarea articolelor din hârtie şi carton

 

 

 

 

1721

Fabricarea hârtiei şi cartonului ondulat şi a ambalajelor din hârtie şi carton

2121

1702

 

 

1722

Fabricarea produselor de uz gospodăresc şi sanitar, din hârtie sau carton

1754*

2122*

1709*

 

 

1723

Fabricarea articolelor de papetărie

2123

2222*

1709*

 

 

1724

Fabricarea tapetului

2124

1709*

 

 

1729

Fabricarea altor articole din hârtie şi carton n.c.a.

2125*

3663*

1709*

18

 

 

Tipărire şi reproducerea pe suporţi a înregistrărilor

 

 

 

181

 

Tipărire şi activităţi de servicii conexe tipăririi

 

 

 

 

1811

Tipărirea ziarelor

2221

1811*

 

 

1812

Alte activităţi de tipărire n.c.a.

2222*

2122*

2125*

1811*

 

 

1813

Servicii pregătitoare pentru pretipărire

2224

2225

1812*

 

 

1814

Legătorie şi servicii conexe

2223

1812*

 

182

 

Reproducerea înregistrărilor

 

 

 

 

1820

Reproducerea înregistrărilor

2231

2232

2233

1820

19

 

 

Fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului

 

 

 

191

 

Fabricarea produselor de cocserie

 

 

 

 

1910

Fabricarea produselor de cocserie

2310

2414*

1910

 

192

 

Fabricarea produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului

 

 

 

 

1920

Fabricarea produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului

2320

1010*

1020*

1030*

1920

20

 

 

Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice

 

 

 

201

 

Fabricarea produselor chimice de bază, a îngrăşămintelor şi produselor azotoase; fabricarea materialelor plastice şi a cauciucului sintetic, în forme primare

 

 

 

 

2011

Fabricarea gazelor industriale

2411

2011*

 

 

2012

Fabricarea coloranţilor şi a pigmenţi lor

2412

2011*

 

 

2013

Fabricarea altor produse chimice anorganice, de bază

2413

2330*

2011*

 

 

2014

Fabricarea altor produse chimice organice, de bază

2414*

1592*

2011*

 

 

2015

Fabricarea îngrăşămintelor şi produselor azotoase

2415

2012

 

 

2016

Fabricarea materialelor plastice în forme primare

2416

2013*

 

 

2017

Fabricarea cauciucului sintetic în forme primare

2417

2013*

 

202

 

Fabricarea pesticidelor şi a altor produse agrochimice

 

 

 

 

2020

Fabricarea pesticidelor şi a altor produse agrochimice

2420

2021

 

203

 

Fabricarea vopselelor, lacurilor, cernelii tipografice şi masticurilor

 

 

 

 

2030

Fabricarea vopselelor, lacurilor, cernelii tipografice şi masticurilor

2430

2022

 

204

 

Fabricarea săpunurilor, detergenţilor şi a produselor de întreţinere, cosmetice şi de parfumerie

 

 

 

 

2041

Fabricarea săpunurilor, detergenţilor şi a produselor de întreţinere

2451*

2023*

 

 

2042

Fabricarea parfumurilor şi a produselor cosmetice (de toaletă)

2452

2451*

2023*

 

205

 

Fabricarea altor produse chimice

 

 

 

 

2051

Fabricarea explozivilor

2461

3663*

2029*

 

 

2052

Fabricarea cleiurilor

2462*

2029*

 

 

2053

Fabricarea uleiurilor esenţiale

2463

2029*

 

 

2059

Fabricarea altor produse chimice n.c.a.

2462*

2464

2466*

2029*

 

206

 

Fabricarea fibrelor sintetice şi artificiale

 

 

 

 

2060

Fabricarea fibrelor sintetice şi artificiale

2470

2030

21

 

 

Fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice

 

 

 

211

 

Fabricarea produselor farmaceutice de bază

 

 

 

 

2110

Fabricarea produselor farmaceutice de bază

2441

2100*

 

212

 

Fabricarea preparatelor farmaceutice

 

 

 

 

2120

Fabricarea preparatelor farmaceutice

2442*

2330*

2100*

22

 

 

Fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice

 

 

 

221

 

Fabricarea articolelor din cauciuc

 

 

 

 

2211

Fabricarea anvelopelor şi a camerelor de aer; reşaparea şi refacerea anvelopelor

2511

2512

2211

 

 

2219

Fabricarea altor produse din cauciuc

2513*

1930*

3663*

2219

 

222

 

Fabricarea articolelor din material plastic

 

 

 

 

2221

Fabricarea plăcilor, foliilor, tuburilor şi profilelor din material plastic

2521*

2220*

 

 

2222

Fabricarea articolelor de ambalaj din material plastic

2522

2220*

 

 

2223

Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcţii

2523*

3663*

2220*

 

 

2229

Fabricarea altor produse din material plastic

2524*

1930*

3663*

2220*

23

 

 

Fabricarea altor produse din minerale nemetalice

 

 

 

231

 

Fabricarea sticlei şi a articolelor din sticlă

 

 

 

 

2311

Fabricarea sticlei plate

2611

2310*

 

 

2312

Prelucrarea şi fasonarea sticlei plate

2612

2310*

 

 

2313

Fabricarea articolelor din sticlă

2613

2310*

 

 

2314

Fabricarea fibrelor din sticlă

2614

2310*

 

 

2319

Fabricarea de sticlărie tehnică

2615*

2310*

 

232

 

Fabricarea de produse refractare

 

 

 

 

2320

Fabricarea de produse refractare

2626

2391

 

233

 

Fabricarea materialelor de construcţii din argilă

 

 

 

 

2331

Fabricarea plăcilor şi dalelor din ceramică

2630

2392*

 

 

2332

Fabricarea cărămizilor, ţiglelor şi altor produse pentru construcţii, din argilă arsă

2640*

2392*

 

234

 

Fabricarea altor articole din ceramică şi porţelan

 

 

 

 

2341

Fabricarea articolelor ceramice pentru uz gospodăresc şi ornamental

2621

2393*

 

 

2342

Fabricarea de obiecte sanitare din ceramică

2622

2393*

 

 

2343

Fabricarea izolatorilor şi pieselor izolante din ceramică

2623

2393*

 

 

2344

Fabricarea altor produse tehnice din ceramică

2624

3162*

2393*

 

 

2349

Fabricarea altor produse ceramice n.c.a.

2625

2393*

 

235

 

Fabricarea cimentului, varului şi ipsosului

 

 

 

 

2351

Fabricarea cimentului

2651

2394*

 

 

2352

Fabricarea varului şi ipsosului

2652

2653

2394*

 

236

 

Fabricarea articolelor din beton, ciment şi ipsos

 

 

 

 

2361

Fabricarea produselor din beton pentru construcţii

2661

2395*

 

 

2362

Fabricarea produselor din ipsos pentru construcţii

2662

2395*

 

 

2363

Fabricarea betonului

2663

2395*

 

 

2364

Fabricarea mortarului

2664

2395*

 

 

2365

Fabricarea produselor din azbociment

2665

2395*

 

 

2369

Fabricarea altor articole din beton, ciment şi ipsos

2666

2395*

 

237

 

Tăierea, fasonarea şi finisarea pietrei

 

 

 

 

2370

Tăierea, fasonarea şi finisarea pietrei

2670

2396

 

239

 

Fabricarea produselor abrazive şi a altor produse din minerale nemetalice n.c.a.

 

 

 

 

2391

Fabricarea de produse abrazive

2681*

2399*

 

 

2399

Fabricarea altor produse din minerale nemetalice, n.c.a.

2682

2399*

24

 

 

Industria metalurgică

 

 

 

241

 

Producţia de metale feroase sub forme primare şi de feroaliaje

 

 

 

 

2410

Producţia de metale feroase sub forme primare şi de feroaliaje

2710

2410*

 

242

 

Producţia de tuburi, ţevi, profile tabulare şi accesorii pentru acestea, din oţel

 

 

 

 

2420

Producţia de tuburi, ţevi, profile tubulare şi accesorii pentru acestea, din oţel

2722

2410*

 

243

 

Fabricarea altor produse prin prelucrarea primară a oţelului

 

 

 

 

2431

Tragere la rece a barelor

2731

2410*

 

 

2432

Laminare la rece a benzilor înguste

2732