ORDONANŢA DE URGENŢĂ

PRIVIND CIRCULAŢIA PE DRUMURILE PUBLICE

Nr. 195 din 12 decembrie 2002

- REPUBLICARE -

Nota:

Forma republicată a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, astfel cum a fost aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2006, se aplică de la data intrării în vigoare a acesteia din urmă, respectiv de la 20 septembrie 2006.

CAPITOLUL I: Dispoziţii generale

Art. 1

(1)Circulaţia pe drumurile publice a vehiculelor, pietonilor şi a celorlalte categorii de participanţi la trafic, drepturile, obligaţiile şi răspunderile care revin persoanelor fizice şi juridice, precum şi atribuţiile unor autorităţi ale administraţiei publice, instituţii şi organizaţii sunt supuse dispoziţiilor prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă.

(2)Dispoziţiile prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă au ca scop asigurarea desfăşurării fluente şi în siguranţă a circulaţiei pe drumurile publice, precum şi ocrotirea vieţii, integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietăţii publice şi private, cât şi a mediului.

(3)Autoritatea competentă în domeniul circulaţiei pe drumurile publice privind iniţierea şi avizarea unor reglementări, precum şi aplicarea şi exercitarea controlului privind respectarea normelor din acest domeniu este Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Inspectoratul General al Poliţiei Române.

(4)Reglementările privind circulaţia pe drumurile publice se emit, după caz, de către autorităţile publice centrale sau locale cu atribuţii în acest domeniu, numai cu avizul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi cu respectarea acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte.

(5)Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică tuturor participanţilor la trafic, precum şi autorităţilor care au atribuţii în domeniul circulaţiei şi siguranţei pe drumurile publice şi în domeniul protecţiei mediului.

Art. 2

Îndrumarea, supravegherea şi controlul respectării normelor de circulaţie pe drumurile publice se fac de către poliţia rutieră din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, care are obligaţia să ia măsurile legale în cazul în care constată încălcări ale acestora.

Art. 3

Circulaţia pe drumurile publice din zona de frontieră şi din alte zone pentru care, potrivit legii, s-au stabilit restricţii se face cu respectarea reglementărilor instituite pentru acele zone.

Art. 4

Controlul circulaţiei vehiculelor aparţinând instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională se efectuează de către poliţia rutieră, precum şi de personalul desemnat de către aceste instituţii.

Art. 5

(1)Administratorul drumului public, antreprenorul sau executantul lucrărilor, conform competenţelor ce îi revin, cu avizul poliţiei rutiere, este obligat să instaleze indicatoare ori alte dispozitive speciale, să aplice marcaje pe drumurile publice, conform standardelor în vigoare, şi să le menţină în stare corespunzătoare.

(2)Administratorul drumului public sau, după caz, antreprenorul ori executantul lucrărilor este obligat să semnalizeze corespunzător, cât mai repede posibil, orice obstacol aflat pe partea carosabilă, care stânjeneşte sau pune în pericol siguranţa circulaţiei, şi să ia toate măsurile de înlăturare a acestuia.

(3)Autorităţile publice locale sunt obligate să amenajeze staţiile mijloacelor de transport public de persoane, prevăzute cu alveole sau refugii, cu avizul poliţiei rutiere.

(4)Se interzic amplasarea construcţiilor de orice fel şi practicarea actelor de comerţ pe trotuar sau pe acostament, în parcările amenajate sau pe partea carosabilă, în condiţiile în care aceste construcţii ar afecta siguranţa circulaţiei pietonilor şi vehiculelor.

(5)În perimetrul staţiilor mijloacelor de transport public de persoane pot fi amenajate doar spaţii:

a)de aşteptare pentru călători;

b)pentru comercializarea legitimaţiilor de călătorie.

(6)În cazul producerii unui eveniment rutier ca urmare a stării tehnice necorespunzătoare a drumului public, a nesemnalizării sau a semnalizării necorespunzătoare a acestuia, precum şi a obstacolelor ori lucrărilor care se execută pe acesta, administratorul drumului public, antreprenorul sau executantul lucrărilor răspunde, după caz, administrativ, contravenţional, civil sau penal, în condiţiile legii.

(7)Orice măsură de restricţie a circulaţiei pe drumurile publice se dispune de către administratorul drumului numai cu avizul poliţiei rutiere.

(8)Prin excepţie de la alin. (7), în cazuri temeinic justificate, poliţia rutieră poate dispune, fără acordul administratorului drumului public, măsuri temporare de restricţie a circulaţiei pe drumurile publice.

(9)În scopul asigurării desfăşurării în condiţii de siguranţă a circulaţiei pe drumurile publice, poliţia rutieră poate solicita administratorului drumului public executarea sau, după caz, desfiinţarea de amenajări rutiere.

Art. 6

În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, expresiile şi termenii de mai jos au următorul înţeles:

1.acordare a priorităţii - obligaţia oricărui participant la trafic de a nu îşi continua deplasarea sau de a nu efectua orice altă manevră, dacă prin acestea îi obligă pe ceilalţi participanţi la trafic care au prioritate de trecere să îşi modifice brusc direcţia sau viteza de deplasare ori să oprească;

2.acostament - fâşia laterală cuprinsă între limita părţii carosabile şi marginea platformei drumului;

3.amenajări rutiere - totalitatea construcţiilor, dispozitivelor şi oricăror mijloace tehnice, altele decât cele destinate semnalizării, amplasate pe drumul public în scopul asigurării securităţii rutiere;

4.ansamblu de vehicule - vehiculul cu motor cuplat cu unul sau două vehicule, care circulă pe drum ca o unitate;

5.autostradă - drumul naţional de mare capacitate şi viteză, semnalizat special, rezervat exclusiv circulaţiei autovehiculelor, cu sau fără remorci, care nu serveşte proprietăţii riverane, prevăzut cu două căi unidirecţionale, separate printr-o zonă mediană sau, în mod excepţional, prin alte modalităţi, cu excepţia unor locuri speciale sau cu caracter temporar, având cel puţin două benzi de circulaţie pe sens şi bandă de urgenţă, intersecţii denivelate şi accese limitate, intrarea şi ieşirea fiind permise numai prin locuri special amenajate;

6.autovehicul - vehiculul echipat cu motor în scopul deplasării pe drum. Troleibuzele şi tractoarele rutiere sunt considerate autovehicule. Mopedele, vehiculele care se deplasează pe şine, denumite tramvaie, tractoarele folosite în exploatările agricole şi forestiere, precum şi vehiculele pentru efectuarea de servicii sau lucrări, care se deplasează numai ocazional pe drumul public, nu sunt considerate autovehicule;

7.bandă de circulaţie - subdiviziunea longitudinală a părţii carosabile, materializată prin marcaje rutiere sau alte mijloace, dacă are o lăţime corespunzătoare pentru circulaţia într-un sens a unui şir de vehicule, altele decât vehiculele care se deplasează pe două roţi;

8.bandă de urgenţă - subdiviziunea longitudinală suplimentară, situată la extremitatea din partea dreaptă a autostrăzii, în sensul de circulaţie, destinată exclusiv staţionării autovehiculelor în cazuri justificate, precum şi circulaţiei autovehiculelor cu regim prioritar care se deplasează la intervenţii sau în misiuni cu caracter de urgenţă;

9.bandă reversibilă - banda de circulaţie, marcată şi semnalizată, situată lângă axa drumului, destinată circulaţiei autovehiculelor într-un sens sau în altul, în funcţie de intensitatea traficului;

10.bicicletă - vehiculul prevăzut cu două roţi, propulsat exclusiv prin forţa musculară, cu ajutorul pedalelor sau manivelelor;

11.coloană oficială - unul sau mai multe vehicule care circulă pe drumul public şi sunt însoţite de unul sau mai multe autovehicule ale poliţiei rutiere, care au în funcţiune semnale speciale de avertizare sonore şi luminoase de culoare roşie;

12.conducător - persoana care conduce pe drum un grup de persoane, un vehicul sau animale de tracţiune, animale izolate sau în turmă, de povară ori de călărie;

13.conducător de autovehicul sau tramvai, atestat profesional - persoana fizică posesoare a unui permis de conducere şi a unui certificat de atestare profesională, care conduce un autovehicul de o anumită categorie, cu sau fără remorcă, pentru transportul de mărfuri, persoane sau alte servicii;

14.drum public - orice cale de comunicaţie terestră, cu excepţia căilor ferate, special amenajată pentru traficul pietonal sau rutier, deschisă circulaţiei publice; drumurile care sunt închise circulaţiei publice sunt semnalizate la intrare cu inscripţii vizibile;

15.instituţii medicale autorizate - unităţile sanitare specializate, cu personal calificat şi dotare corespunzătoare pentru examinarea medicală a candidaţilor la obţinerea permisului de conducere şi a conducătorilor de autovehicule sau tramvai;

16.intersecţie - orice încrucişare, joncţiune sau bifurcare de drumuri la nivel, inclusiv spaţiile formate de acestea;

17.localitate - cătunul, satul, comuna, oraşul şi municipiul ale căror intrări şi ieşiri sunt semnalizate în conformitate cu prevederile legale;

18.masă totală maximă autorizată - masa maximă a unui vehicul încărcat, declarată admisibilă în urma omologării de către autoritatea competentă;

19.mijloc tehnic certificat - dispozitivul care dovedeşte consumul de produse ori substanţe stupefiante sau al medicamentelor cu efecte similare acestora sau prezenţa în aerul expirat a alcoolului;

20.mijloc tehnic omologat şi verificat metrologic - dispozitivul care stabileşte concentraţia de alcool în aerul expirat ori destinat măsurării vitezei sau prin care se probează încălcări ale unor reguli de circulaţie;

21.moped - vehiculul cu două, trei sau patru roţi, a cărui viteză maximă prin construcţie nu depăşeşte 45 km/h şi care este echipat cu un motor cu ardere internă, cu aprindere prin scânteie, cu o capacitate cilindrică ce nu depăşeşte 50 cm³ sau cu un alt motor cu ardere internă ori, după caz, electric, a cărui putere nominală este de cel mult 4 kW;

22.motocicletă - autovehiculul cu două roţi, cu sau fără ataş, echipat cu un motor care are o capacitate cilindrică mai mare de 50 cm³ şi/sau a cărui viteză maximă, prin construcţie, depăşeşte 45 km/h;

23.parte carosabilă - porţiunea din platforma drumului destinată circulaţiei vehiculelor; un drum poate cuprinde mai multe părţi carosabile complet separate una de cealaltă printr-o zonă despărţitoare sau prin diferenţă de nivel;

24.participant la trafic - persoana fizică ce utilizează, la un moment dat, drumul public;

25.pistă pentru biciclete - subdiviziunea părţii carosabile, a trotuarului ori a acostamentului sau pistă separată de drum, special amenajată, semnalizată şi marcată corespunzător, destinată numai circulaţiei bicicletelor şi mopedelor;

26.prioritate de trecere - dreptul unui participant la trafic de a trece înaintea celorlalţi participanţi la trafic cu care se intersectează, în conformitate cu prevederile legale privind circulaţia pe drumurile publice;

27.remorcă - vehiculul fără motor destinat a fi tractat de un autovehicul sau de un tractor;

28.remorcă uşoară - remorca a cărei masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 750 kg;

29.semiremorcă - remorca a cărei masă totală maximă autorizată este preluată în parte de către un autovehicul sau de către un tractor;

30.tractor - vehiculul cu motor, pe roţi sau pe şenile, conceput special pentru a trage sau a împinge anumite utilaje sau remorci folosite în exploatările agricole ori forestiere sau pentru alte lucrări, care se deplasează numai ocazional pe drumul public;

31.tractor rutier - tractorul pe roţi, cu cel puţin două axe, utilizat pentru executarea de lucrări, precum şi pentru tractarea unor remorci folosite pentru transportul de persoane sau bunuri şi care se deplasează, de regulă, pe drumul public;

32.trecere la nivel - încrucişarea la nivel dintre un drum public şi o cale ferată sau linie de tramvai, care dispune de o platformă independentă;

33.trotuar - spaţiul longitudinal situat în partea laterală a drumului, separat în mod vizibil de partea carosabilă prin diferenţă sau fără diferenţă de nivel, destinat circulaţiei pietonilor;

34.deţinător - persoana fizică sau juridică care foloseşte un vehicul în baza unui contract de leasing sau contract de închiriere;

35.vehicul - sistemul mecanic care se deplasează pe drum, cu sau fără mijloace de autopropulsare, utilizat în mod curent pentru transportul de persoane şi/sau bunuri ori pentru efectuarea de servicii sau lucrări;

36.vehicul cu mase sau dimensiuni de gabarit depăşite - vehiculul care, datorită dimensiunilor sale ori mărfurilor transportate, depăşeşte masele totale maxime admise sau dimensiunile de gabarit admise, prevăzute în reglementările legale;

37.vehicul în circulaţie internaţională sau în trafic internaţional - vehiculul care, prin deplasarea sa, depăşeşte cel puţin o frontieră de stat;

38.zona drumului public cuprinde suprafaţa de teren ocupată de elementele constructive ale drumului, zona de protecţie şi zona de siguranţă. Limitele zonelor drumurilor se stabilesc în conformitate cu prevederile legale;

39.zonă pietonală - perimetrul care cuprinde una sau mai multe străzi rezervate circulaţiei pietonilor, unde accesul vehiculelor este supus unor reguli speciale de circulaţie, având intrările şi ieşirile semnalizate în conformitate cu prevederile legale;

40.zonă rezidenţială - perimetrul dintr-o localitate unde se aplică reguli speciale de circulaţie, având intrările şi ieşirile semnalizate în conformitate cu prevederile legale.

CAPITOLUL II: Vehiculele

SECŢIUNEA 1: Condiţiile privind circulaţia vehiculelor şi controlul acestora

Art. 7

Orice vehicul care circulă pe drumurile publice trebuie să corespundă normelor tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi utilizarea conform destinaţiei.

Art. 8

Pentru a fi conduse pe drumurile publice, autovehiculele şi tramvaiele trebuie să fie dotate cu truse medicale de prim ajutor, triunghiuri reflectorizante şi stingătoare de incendiu, omologate.

Art. 9

(1)Pentru a fi înmatriculate, înregistrate sau admise în circulaţie, autovehiculele, mopedele, remorcile şi tramvaiele trebuie să fie omologate în condiţiile legii.

(2)Categoriile de vehicule care pot fi admise în circulaţie fără a fi omologate se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului, cu avizul Ministerului Administraţiei şi Internelor - Inspectoratul General al Poliţiei Române, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3)Documentul care atestă omologarea este cartea de identitate a vehiculului, eliberată în condiţiile legii.

(4)Pentru a fi menţinute în circulaţie, vehiculele înmatriculate se supun inspecţiei tehnice periodice.

(5)Inspecţia tehnică periodică se efectuează în staţii autorizate, conform legislaţiei în vigoare.

(6)Pentru autovehiculele aparţinând instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, inspecţia tehnică periodică se poate efectua şi în staţii proprii, autorizate potrivit legii.

Art. 10

(1)Este interzisă circulaţia pe drumurile publice a vehiculelor care nu corespund din punct de vedere tehnic, a celor al căror termen de valabilitate a inspecţiei tehnice periodice a expirat, precum şi a celor neasigurate pentru răspundere civilă pentru caz de pagube produse terţilor prin accidente de circulaţie.

(2)Constatarea defecţiunilor tehnice ale vehiculelor se face de către poliţia rutieră, iar verificarea stării tehnice a vehiculelor aflate în trafic pe drumurile publice se face de către poliţia rutieră, împreună cu instituţiile abilitate de lege.

SECŢIUNEA 2: Înmatricularea, înregistrarea şi radierea vehiculelor

Art. 11

(1)Proprietarii de vehicule sau mandatarii acestora sunt obligaţi să le înmatriculeze sau să le înregistreze, după caz, înainte de a le pune în circulaţie, conform prevederilor legale.

(2)La înmatriculare, proprietarii vehiculelor sau deţinătorii mandataţi ai acestora, cu excepţia vehiculelor noi, trebuie să facă dovada certificării autenticităţii sau a identificării acestora de către autoritatea competentă, în condiţiile legii, după caz, precum şi atestarea faptului că vehiculul nu este reclamat ca fiind furat din ţară sau din străinătate.

(3)Proprietarul sau deţinătorul mandatat al unui vehicul este obligat să solicite autorităţii competente înscrierea în certificatul de înmatriculare sau de înregistrare a oricărei modificări a datelor de identificare a vehiculului respectiv.

Art. 12

(1)Pentru a circula pe drumurile publice, vehiculele, cu excepţia celor trase sau împinse cu mâna şi a bicicletelor, trebuie să fie înmatriculate ori înregistrate, după caz, şi să poarte plăcuţe cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare, cu forme, dimensiuni şi conţinut prevăzute de standardele în vigoare.

(2)Vehiculele care nu sunt supuse înmatriculării sau înregistrării pot circula pe drumurile publice numai în condiţiile prevăzute prin regulament.

Art. 13

(1)Autovehiculele şi remorcile se înmatriculează permanent sau temporar la autoritatea competentă în a cărei rază teritorială proprietarii îşi au domiciliul, reşedinţa ori sediul, în condiţiile stabilite prin reglementările în vigoare.

(2)Autovehiculele din dotarea Ministerului Apărării, a Ministerului Administraţiei şi Internelor, precum şi cele ale Serviciului Român de Informaţii se înregistrează la aceste instituţii şi pot, după caz, să fie înmatriculate în condiţiile prevăzute la alin. (1).

(3)Până la înmatriculare, vehiculele prevăzute la alin. (1) pot circula cu numere provizorii, pe baza unei autorizaţii speciale eliberate de autoritatea competentă.

(4)La cerere, persoanelor juridice care fabrică, asamblează, carosează ori testează autovehicule sau remorci li se pot elibera pentru acestea autorizaţii şi numere pentru probă, în condiţiile stabilite prin regulament.

(5)Evidenţa vehiculelor înmatriculate se ţine la autoritatea competentă pe raza căreia proprietarul îşi are domiciliul, reşedinţa sau sediul.

Art. 14

(1)Tramvaiele, troleibuzele, mopedele, maşinile şi utilajele autopropulsate utilizate în lucrări de construcţii, agricole, forestiere, tractoarele care nu se supun înmatriculării, precum şi vehiculele cu tracţiune animală se înregistrează de către consiliile locale, care ţin şi evidenţa acestora.

(2)Categoriile de vehicule care nu sunt supuse înmatriculării sau înregistrării, precum şi cele care nu se supun inspecţiei tehnice periodice se stabilesc prin ordin comun al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului şi al ministrului administraţiei şi internelor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 15

(1)Autoritatea care efectuează înmatricularea unui autovehicul sau a unei remorci eliberează proprietarului sau mandatarului acestuia un certificat de înmatriculare conform categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv, precum şi plăcuţe cu numărul de înmatriculare. În cazul în care proprietarul vehiculului este o societate de leasing, este obligatorie menţionarea în certificatul de înmatriculare sau de înregistrare şi a datelor de identificare a deţinătorului mandatat.

(2)Autovehiculele se încadrează în una dintre următoarele categorii: A, B, BE, C, CE, D, DE, Tr sau Tb ori în una dintre subcategoriile: A1, B1, C1, C1E, D1 sau D1E, iar tramvaiele, în categoria Tv, în condiţiile stabilite în regulament.

(3)Pentru vehiculele prevăzute la art. 13 alin. (2) şi art. 14 alin. (1), autoritatea care le înregistrează eliberează proprietarilor acestora certificate şi plăcuţe cu numere de înregistrare, conform categoriei sau subcategoriei din care fac parte vehiculele respective.

(4)Forma, dimensiunile şi conţinutul certificatului de înmatriculare şi ale certificatului de înregistrare se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(5)Este interzisă punerea în circulaţie a unui vehicul, înmatriculat sau înregistrat, care nu are montate plăcuţe cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare atribuite de autoritatea competentă ori dacă acestea nu sunt conforme cu standardele în vigoare, precum şi în cazul în care certificatul de înmatriculare sau de înregistrare este reţinut, iar dovada înlocuitoare a acestuia este eliberată fără drept de circulaţie sau termenul de valabilitate a expirat.

Art. 16

Înmatricularea, înregistrarea sau atribuirea numărului provizoriu ori pentru probe a unui vehicul se anulează de către autoritatea care a efectuat-o, dacă se constată că au fost încălcate normele legale referitoare la aceste operaţiuni.

Art. 17

(1)Radierea din evidenţă a vehiculelor se face de către autoritatea care a efectuat înmatricularea sau înregistrarea, la cererea proprietarului sau a mandatarului acestuia, în următoarele cazuri:

a)proprietarul sau mandatarul acestuia doreşte retragerea din circulaţie a vehiculului şi face dovada depozitării acestuia într-un spaţiu adecvat, deţinut în condiţiile legii;

b)proprietarul sau mandatarul acestuia face dovada dezmembrării vehiculului;

c)la trecerea vehiculului în proprietatea altei persoane, în condiţiile legii;

d)la schimbarea domiciliului, a reşedinţei sau a sediului proprietarului, pe raza de competenţă a altei autorităţi decât cea care a efectuat înmatricularea sau înregistrarea;

e)la scoaterea definitivă din România a vehiculului respectiv.

(2)Radierea din evidenţă a vehiculelor indisponibilizate prin instituirea unui sechestru asigurător se poate face în baza hotărârii instanţei de judecată, conform legii, de către autoritatea care a efectuat înmatricularea sau înregistrarea.

(3)Este interzisă circulaţia pe drumurile publice a vehiculelor radiate din evidenţă.

(4)Vehiculele declarate, prin decizie a autorităţii publice locale, fără proprietar sau abandonate se radiază din oficiu în termen de 30 de zile de la primirea deciziei respective.

Art. 18

În cazul pierderii, furtului, schimbării numelui sau deteriorării certificatului de înmatriculare sau de înregistrare, proprietarul vehiculului respectiv este obligat să solicite autorităţii competente eliberarea unui nou certificat de înmatriculare sau de înregistrare, în condiţiile stabilite de autoritatea competentă.

Art. 19

Procedura înmatriculării, înregistrării, radierii şi eliberarea autorizaţiei de circulaţie provizorie sau pentru probe a vehiculelor se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

CAPITOLUL III: Conducătorii de vehicule

SECŢIUNEA 1: Dispoziţii generale

Art. 20

(1)Pentru a conduce un autovehicul pe drumurile publice, conducătorul acestuia trebuie să posede permis de conducere corespunzător şi să aibă vârsta minimă de 18 ani împliniţi, cu excepţia celor care conduc autovehiculele din subcategoriile A1 şi B1, care trebuie să aibă vârsta minimă de 16 ani împliniţi.

(2)Pentru a conduce pe drumurile publice tractoare, maşini şi utilaje autopropulsate agricole, forestiere sau pentru lucrări, conducătorii acestora trebuie să posede permis de conducere valabil pentru categoriile sau subcategoriile prevăzute în regulament.

(3)Conducătorii de tramvaie sau vehicule care efectuează transport public de persoane, precum şi cei care conduc autovehicule cu masa maximă autorizată mai mare de 7,5 tone sau cu gabarite depăşite ori care transportă produse sau substanţe periculoase trebuie să aibă vârsta minimă de 21 de ani împliniţi.

(4)Condiţiile de obţinere a permisului de conducere se stabilesc prin regulament.

Art. 21

(1)Conducătorii de autovehicule sau tramvaie trebuie să aibă cunoştinţele şi îndemânarea necesare conducerii şi să fie apţi din punct de vedere medical şi psihologic.

(2)Conducătorii de autovehicule sau tramvaie vor fi verificaţi periodic din punct de vedere medical şi psihologic, în condiţiile stabilite prin reglementările în vigoare.

Art. 22

(1)Examinarea medicală şi psihologică se realizează în scopul certificării stării de sănătate, a calităţilor fizice şi a aptitudinilor necesare unui conducător de autovehicul sau tramvai.

(2)Afecţiunile medicale incompatibile cu calitatea de conducător de autovehicule sau tramvaie se stabilesc de către Ministerul Sănătăţii Publice şi se aprobă prin ordin al ministrului, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3)Examinarea medicală şi psihologică se realizează în vederea:

a)aprobării prezentării la examen pentru obţinerea permisului de conducere;

b)obţinerii certificatului de atestare profesională pentru conducătorii de autovehicule şi tramvaie;

c)verificării periodice, conform reglementărilor în vigoare.

(4)Examinarea medicală se realizează în instituţii medicale autorizate, cu obligaţia luării în evidenţă a solicitantului sau a conducătorului de autovehicul sau tramvai de către medicul de familie, iar verificarea psihologică se realizează în laboratoare de specialitate autorizate din cadrul instituţiilor abilitate. Lista instituţiilor medicale şi a laboratoarelor de specialitate autorizate se stabileşte prin ordin comun al ministrului sănătăţii publice şi al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(5)Medicul de familie, atunci când constată că o persoană din evidenţa sa, care posedă permis de conducere, prezintă afecţiuni medicale prevăzute în ordinul ministrului sănătăţii publice emis conform alin. (2), va solicita examenul de specialitate necesar, iar în cazul în care s-a stabilit că persoana este declarată inaptă medical sau psihologic pentru a conduce un autovehicul sau tramvai, va comunica aceasta imediat poliţiei rutiere pe raza căreia medicul îşi desfăşoară activitatea.

(6)Verificarea medicală şi psihologică se efectuează în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului sănătăţii publice şi al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(7)Permisul de conducere al persoanei care este declarată inaptă medical sau psihologic pentru a conduce autovehicule ori tramvaie se retrage de către poliţia rutieră şi poate fi redobândit numai după încetarea motivului pentru care s-a luat această măsură.

(8)Avizul de apt sau inapt medical poate fi contestat doar pe baza unei expertize efectuate de instituţiile medico-legale, la solicitarea şi pe cheltuiala părţilor interesate.

SECŢIUNEA 2: Permisul de conducere

Art. 23

(1)Dreptul de a conduce un autovehicul sau tramvai pe drumurile publice îl are numai persoana care posedă permis de conducere valabil, corespunzător categoriei ori subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv, sau dovada înlocuitoare a acestuia cu drept de circulaţie.

(2)Au dreptul de a conduce autovehicule sau tramvaie pe drumurile publice, în condiţiile stabilite prin regulament, şi persoanele care urmează un curs de pregătire practică, în vederea obţinerii permisului de conducere, numai în prezenţa şi sub supravegherea directă a unui instructor auto atestat în acest sens, precum şi a examinatorului din cadrul autorităţii competente în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere pentru oricare dintre categoriile ori subcategoriile prevăzute de lege.

(3)Pe parcursul activităţii de pregătire practică sau de examinare în vederea obţinerii permisului de conducere, instructorul auto atestat ori, după caz, examinatorul împreună cu persoana pe care o supraveghează sau o examinează răspund pentru încălcarea de către aceasta a regulilor de circulaţie sau, după caz, pentru pagubele produse terţilor ca urmare a producerii unui accident de circulaţie.

(4)Persoanele care solicită prezentarea la examen pentru obţinerea permisului de conducere sau a unor noi categorii ori subcategorii ale acestuia trebuie să îndeplinească, potrivit legii, condiţiile de vârstă, să fie apte din punct de vedere medical şi psihologic şi să facă dovada pregătirii teoretice şi practice prin cursuri organizate de unităţi autorizate, potrivit legii.

(5)Pregătirea teoretică şi practică a persoanelor în vederea obţinerii permisului de conducere se efectuează de către profesori de legislaţie rutieră şi instructori auto atestaţi de autoritatea competentă, conform normelor metodologice aprobate prin ordin comun al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului, al ministrului educaţiei şi cercetării şi al ministrului administraţiei şi internelor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(6)Pot fi atestaţi ca profesori de legislaţie sau instructori auto pentru pregătirea practică, fără şcolarizare şi susţinerea examenului de atestare, poliţiştii rutieri cu grad de ofiţer cărora le-au încetat raporturile de serviciu şi care şi-au desfăşurat activitatea neîntrerupt în ultimii 10 ani în structurile poliţiei rutiere.

(7)Poliţiştii rutieri care nu au grad de ofiţer pot fi atestaţi ca instructori auto pentru pregătirea practică, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (6).

(8)Programa de învăţământ pe baza căreia se organizează cursuri de pregătire, precum şi metodologia de organizare şi desfăşurare a cursurilor în vederea obţinerii permisului de conducere se stabilesc prin ordin comun al ministrului educaţiei şi cercetării, al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului şi al ministrului administraţiei şi internelor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(9)Categoriile sau subcategoriile de vehicule pentru care este necesară obţinerea permisului de conducere, precum şi condiţiile concrete de obţinere a acestuia se stabilesc prin regulament.

(10)Procedura de examinare pentru obţinerea permisului de conducere se stabileşte prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 24

(1)Examinarea pentru obţinerea permisului de conducere şi eliberarea acestuia se realizează de către autoritatea competentă unde solicitanţii îşi au domiciliul sau reşedinţa.

(2)Forma şi conţinutul permisului de conducere se stabilesc în conformitate cu convenţiile internaţionale în domeniu la care România este parte, prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3)În localităţile în care autoritatea competentă autorizează desfăşurarea cursurilor de pregătire şi susţinerea examenului pentru obţinerea permisului de conducere, acestea se pot organiza, la cerere, şi în limba minorităţii naţionale respective.

(4)În cazul cetăţenilor străini care îşi stabilesc domiciliul sau reşedinţa în România, examinarea la proba teoretică pentru obţinerea permisului de conducere se poate efectua, la cerere, într-o limbă de circulaţie internaţională.

(5)Permisul de conducere este valabil 10 ani de la data eliberării. La schimbarea de către titular a domiciliului sau a numelui, în cazul pierderii, furtului ori al deteriorării, precum şi la expirarea perioadei de valabilitate, permisul de conducere se preschimbă fără susţinerea unui nou examen, în condiţiile stabilite prin regulament.

(6)Nu are dreptul să se prezinte la examen pentru obţinerea permisului de conducere persoana care a fost condamnată, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru o infracţiune la regimul circulaţiei pe drumurile publice sau de omor, lovire ori vătămare cauzatoare de moarte, vătămare corporală gravă, tâlhărie sau de furt al unui autovehicul, cu excepţia cazurilor când a intervenit una dintre situaţiile prevăzute la art. 116 alin. (1).

Art. 25

(1)Pentru conducătorii de autovehicule sau tramvaie care au o vechime mai mică de un an de la obţinerea permisului de conducere se stabilesc prin regulament reguli suplimentare de circulaţie.

(2)Autovehiculele conduse de persoanele prevăzute la alin. (1) vor purta un semn distinctiv, în condiţiile stabilite prin regulament.

Art. 26

Proprietarii sau deţinătorii mandataţi de autovehicule care efectuează transport public de persoane sau de mărfuri periculoase sunt obligaţi să asigure testarea anuală a conducătorilor de autovehicule atestaţi profesional, în scopul însuşirii corecte şi al respectării de către aceştia a dispoziţiilor legale care reglementează circulaţia pe drumurile publice.

Art. 27

(1)Persoanele care îşi stabilesc domiciliul ori reşedinţa în România pot solicita obţinerea permisului de conducere la autorităţile competente pe a căror rază îşi au domiciliul sau reşedinţa, în condiţiile prevăzute la art. 24 alin. (1) şi (6).

(2)Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate pot solicita în România obţinerea permisului de conducere la autorităţile competente pe a căror rază îşi au locuinţa deţinută în proprietate sau închiriată. În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, locuinţa din România a cetăţeanului român cu domiciliul în străinătate se consideră reşedinţă.

(3)Persoanele prevăzute la alin. (1) şi (2) trebuie să facă dovada că nu sunt titulare ale unui permis de conducere eliberat de o autoritate străină.

(4)Se interzice deţinerea simultană a două permise de conducere naţionale.

Art. 28

Evidenţa permiselor de conducere şi a sancţiunilor aplicate conducătorilor de autovehicule sau tramvaie se ţine de către poliţia rutieră pe a cărei rază titularii îşi au domiciliul sau reşedinţa.

CAPITOLUL IV: Semnalizarea rutieră

Art. 29

(1)Circulaţia pe drumurile publice se desfăşoară în conformitate cu regulile de circulaţie şi cu respectarea semnificaţiei semnalizării rutiere realizate prin mijloacele de semnalizare, semnalele şi indicaţiile poliţistului rutier care dirijează circulaţia, semnalele speciale de avertizare luminoase sau sonore, de semnalizare temporară şi semnalele conducătorilor de vehicule.

(2)Participanţii la trafic sunt obligaţi să respecte şi semnalele poliţiştilor de frontieră, ale îndrumătorilor de circulaţie ai Ministerului Apărării, agenţilor căilor ferate, ale persoanelor desemnate pentru dirijarea circulaţiei pe sectoarele de drum pe care se execută lucrări de reabilitare a acestora, ale membrilor patrulelor şcolare de circulaţie care acţionează în imediata apropiere a unităţilor de învăţământ, precum şi ale nevăzătorilor, potrivit prevederilor din regulament.

Art. 30

(1)Mijloacele de semnalizare rutieră sunt:

a)sistemele de semnalizare luminoasă sau sonoră;

b)indicatoarele;

c)marcajele;

d)alte dispozitive speciale.

(2)Mijloacele de semnalizare rutieră se constituie într-un sistem unitar, se realizează şi se instalează astfel încât să fie observate cu uşurinţă şi de la o distanţă adecvată, atât pe timp de zi, cât şi pe timp de noapte, de cei cărora li se adresează şi trebuie să fie în deplină concordanţă între ele, precum şi într-o stare tehnică de funcţionare corespunzătoare.

(3)Semnalele luminoase pentru dirijarea circulaţiei în intersecţii au următoarele semnificaţii:

a)semnalul de culoare verde permite trecerea;

b)semnalul de culoare roşie interzice trecerea;

c)semnalul de culoare galbenă împreună cu cel de culoare roşie interzic trecerea.

(4)Mijloacele de semnalizare rutieră, precum şi alte dispozitive speciale de acest fel se asigură, se instalează şi se întreţin prin grija administratorului drumului public respectiv ori al căii ferate, după caz. Instalarea mijloacelor de semnalizare rutieră şi a dispozitivelor speciale se execută numai cu avizul prealabil al poliţiei rutiere.

(5)Mijloacele de semnalizare şi presemnalizare a intersecţiilor dintre două drumuri de categorii diferite se asigură, se instalează şi se întreţin de către administratorul fiecărui drum, cu respectarea modului de reglementare a circulaţiei stabilit în nodul rutier respectiv.

(6)Mijloacele de semnalizare rutieră pot fi însoţite şi de dispozitive speciale de avertizare.

(7)Se interzic:

a)amplasarea, în zona drumului public, de construcţii, panouri sau dispozitive ce pot fi confundate cu indicatoarele sau cu instalaţiile ce servesc la semnalizarea rutieră ori realizarea de amenajări sau alte obstacole care sunt de natură să limiteze vizibilitatea ori eficacitatea acestora, să stânjenească participanţii la trafic sau să le distragă atenţia, punând în pericol siguranţa circulaţiei;

b)lipirea de afişe, inscripţii sau înscrisuri pe indicatoarele ori dispozitivele ce servesc la semnalizarea rutieră, inclusiv pe suporturile acestora.

Art. 31

Participanţii la trafic trebuie să respecte regulile de circulaţie, semnalele, indicaţiile şi dispoziţiile poliţistului rutier, precum şi semnificaţia diferitelor tipuri de mijloace de semnalizare rutieră, în următoarea ordine de prioritate:

a)semnalele, indicaţiile şi dispoziţiile poliţistului rutier;

b)semnalele speciale de avertizare, luminoase sau sonore ale autovehiculelor, prevăzute la art. 32 alin. (2) lit. a) şi b);

c)semnalizarea temporară care modifică regimul normal de desfăşurare a circulaţiei;

d)semnalele luminoase sau sonore;

e)indicatoarele;

f)marcajele;

g)regulile de circulaţie.

Art. 32

(1)Semnalele speciale de avertizare luminoase sunt emise intermitent de dispozitivele de iluminare montate pe autovehicule şi au următoarele semnificaţii:

a)lumina roşie obligă participanţii la trafic să oprească în direcţia de mers cât mai aproape de marginea drumului;

b)lumina albastră obligă participanţii la trafic să acorde prioritate de trecere;

c)lumina galbenă obligă participanţii la trafic să circule cu atenţie.

(2)Sunt autorizate să utilizeze semnale speciale de avertizare luminoase:

a)pentru lumina roşie - autovehiculele aparţinând poliţiei şi pompierilor;

b)pentru lumina albastră - autovehiculele aparţinând poliţiei, jandarmeriei, poliţiei de frontieră, serviciului de ambulanţă sau medicină legală, protecţiei civile, Ministerului Apărării care însoţesc coloane militare, unităţilor speciale ale Serviciului Român de Informaţii şi ale Serviciului de Protecţie şi Pază, Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiţiei, precum şi autovehiculele de serviciu ale procurorilor criminalişti din Ministerul Public, atunci când se deplasează în acţiuni de intervenţie sau în misiuni care au caracter de urgenţă;

c)pentru lumina galbenă - autovehiculele cu mase şi/sau dimensiuni de gabarit depăşite ori care însoţesc asemenea vehicule, cele care transportă anumite mărfuri sau substanţe periculoase, cele destinate întreţinerii, reparării ori verificării unor lucrări efectuate în partea carosabilă sau executării unor lucrări de drumuri, curăţeniei străzilor, deszăpezirii sau tractării, transportului şi depanării autovehiculelor rămase în pană sau avariate, precum şi tractoarele care tractează utilajele agricole şi tehnologice agabaritice. Inspectoratul General al Poliţiei Române poate autoriza utilizarea dispozitivelor speciale luminoase de culoare galbenă pentru autovehiculele stabilite prin prezenta ordonanţă de urgenţă.

(3)Autovehiculele prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b) trebuie să fie echipate şi cu mijloace speciale sonore de avertizare.

(4)Pe autovehiculele aparţinând poliţiei şi pe cele prevăzute la alin. (2) lit. c) pot fi instalate şi dispozitive luminoase cu mesaje variabile, destinate participanţilor la trafic.

(5)Mijloacele speciale de avertizare, luminoase sau sonore, se certifică sau se omologhează de autoritatea competentă, potrivit legii. Condiţiile de utilizare a acestora se stabilesc prin regulament.

Art. 33

(1)Semnalizarea şi amenajările rutiere necesare pe drumurile publice se asigură de către administratorul drumului respectiv şi se efectuează numai cu avizul poliţiei rutiere.

(2)Semnalizarea lucrărilor care se execută pe drumurile publice este obligatorie şi se efectuează de către executantul lucrărilor, cu avizul poliţiei rutiere, astfel încât aceasta să asigure deplasarea în siguranţă a tuturor participanţilor la trafic, conform reglementărilor în vigoare.

(3)Semnalizarea şi amenajările rutiere se definesc şi se realizează în condiţiile stabilite prin regulament, în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare.

Art. 34

Condiţiile de circulaţie pe viaducte şi în tunele, precum şi semnalizarea acestora se stabilesc prin regulament, în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare.

CAPITOLUL V: Reguli de circulaţie

SECŢIUNEA 1: Obligaţiile participanţilor la trafic

Art. 35

(1)Participanţii la trafic trebuie să aibă un comportament care să nu afecteze fluenţa şi siguranţa circulaţiei, să nu pună în pericol viaţa sau integritatea corporală a persoanelor şi să nu aducă prejudicii proprietăţii publice ori private.

(2)Participanţii la trafic sunt obligaţi ca, la cererea poliţistului rutier, să înmâneze acestuia documentul de identitate sau, după caz, permisul de conducere, documentul de înmatriculare ori de înregistrare a vehiculului condus, documentele referitoare la bunurile transportate, precum şi alte documente prevăzute de lege.

(3)În exercitarea atribuţiilor care îi revin, poliţistul rutier are dreptul să verifice vehiculul, precum şi identitatea conducătorului sau a pasagerilor aflaţi în interiorul acestuia atunci când există indicii despre săvârşirea unei fapte de natură contravenţională sau penală.

(4)În exercitarea atribuţiilor de dirijare a circulaţiei rutiere, poliţiştii rutieri sunt obligaţi să poarte uniformă cu înscrisuri şi însemne distinctive.

(5)Poliţiştii de frontieră, îndrumătorii de circulaţie ai Ministerului Apărării, agenţii căilor ferate, personalul autorizat din zona lucrărilor pe drumurile publice, precum şi membrii patrulelor şcolare de circulaţie sunt obligaţi ca, pe timpul exercitării atribuţiilor, să poarte echipament de protecţie-avertizare fluorescent-reflectorizant.

(6)Conducătorii autovehiculelor cu masa maximă autorizată mai mare de 3,5 tone sunt obligaţi să poarte echipament de protecţie-avertizare fluorescent-reflectorizant atunci când execută intervenţii la vehiculul care se află pe partea carosabilă a drumului public.

(7)Nevăzătorii sunt obligaţi să poarte în deplasarea pe drumurile publice baston de culoare albă.

Art. 36

(1)Conducătorii de autovehicule şi persoanele care ocupă locuri prevăzute prin construcţie cu centuri sau dispozitive de siguranţă omologate trebuie să le poarte în timpul circulaţiei pe drumurile publice, cu excepţia cazurilor prevăzute în regulament.

(2)Pe timpul deplasării pe drumurile publice, conducătorii motocicletelor, mopedelor şi persoanele transportate pe acestea au obligaţia să poarte cască de protecţie omologată.

(3)Conducătorilor de vehicule le este interzisă folosirea telefoanelor mobile atunci când aceştia se află în timpul mersului, cu excepţia celor prevăzute cu dispozitive tip «mâini libere».

Art. 37

(1)Conducătorii de vehicule sunt obligaţi să oprească imediat, pe acostament sau, în lipsa acestuia, cât mai aproape de marginea drumului sau bordura trotuarului, în sensul de deplasare, la apropierea şi la trecerea autovehiculelor cu regim de circulaţie prioritară care au în funcţiune mijloacele speciale de avertizare luminoasă de culoare roşie şi sonore.

(2)Conducătorii de vehicule sunt obligaţi să reducă viteza, să circule cât mai aproape de marginea drumului în sensul de deplasare şi să acorde prioritate la trecerea autovehiculelor cu regim de circulaţie prioritară care au în funcţiune mijloacele speciale de avertizare luminoasă de culoare albastră şi sonore.

(3)În situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), pietonilor le sunt interzise traversarea şi circulaţia pe carosabil până la trecerea vehiculelor respective.

Art. 38

Conducătorii vehiculelor, cu excepţia celor trase sau împinse cu mâna, instructorii auto atestaţi să efectueze instruirea practică a persoanelor pentru obţinerea permisului de conducere, precum şi examinatorul autorităţii competente, în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere, sunt obligaţi să se supună testării aerului expirat şi/sau recoltării probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei ori a consumului de produse sau substanţe stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora, la solicitarea poliţistului rutier.

Art. 39

Proprietarul sau deţinătorul unui vehicul este obligat să comunice poliţiei rutiere, la cererea acesteia şi în termenul solicitat, identitatea persoanei căreia i-a încredinţat vehiculul pentru a fi condus pe drumurile publice.

Art. 40

(1)Regulile de circulaţie pe drumurile publice aplicabile autovehiculelor destinate transporturilor de mărfuri, celor cu mase sau dimensiuni de gabarit depăşite ori care transportă mărfuri sau produse periculoase se stabilesc prin regulament, în conformitate cu reglementările în vigoare.

(2)Conducerea vehiculelor destinate transportului de mărfuri, a căror masă totală maximă autorizată este mai mare de 3,5 tone, transportului de mărfuri sau produse periculoase, transportului public de persoane, precum şi conducerea vehiculelor cu mase sau dimensiuni de gabarit depăşite sunt permise numai conducătorilor de autovehicule sau tramvaie atestaţi profesional de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

(3)Prin excepţie de la prevederile alin. (2), conducerea vehiculelor aparţinând Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Apărării şi Serviciului Român de Informaţii, destinate transportului de mărfuri, a căror masă totală maximă autorizată este mai mare de 3,5 tone, transportului de mărfuri sau produse periculoase, transportului de persoane, precum şi conducerea vehiculelor cu mase sau dimensiuni de gabarit depăşite, care execută transporturi pentru nevoile proprii ale acestor instituţii, sunt permise conducătorilor de autovehicule sau tramvaie numai pe baza atestatului profesional eliberat de aceste instituţii, în condiţiile stabilite de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. Acest atestat este valabil numai pentru perioada în care conducătorii auto respectivi fac parte din aceste instituţii.

(4)Condiţiile de obţinere a certificatului de atestare profesională se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului.

(5)Certificatul de atestare profesională care conferă titularului dreptul de a efectua activitatea pentru care a fost eliberat este valabil numai însoţit de permisul de conducere.

SECŢIUNEA 2: Reguli pentru circulaţia vehiculelor

SUBSECŢIUNEA 1: Poziţii în timpul mersului şi circulaţia pe benzi

Art. 41

(1)Vehiculele şi animalele, atunci când circulă pe drumurile publice pe care le este permis accesul, trebuie conduse pe partea din dreapta a drumului public, în sensul de circulaţie, cât mai aproape de marginea părţii carosabile, cu respectarea semnificaţiei semnalizării rutiere şi a regulilor de circulaţie.

(2)Numerotarea benzilor de circulaţie pe fiecare sens se efectuează în ordine crescătoare de la marginea din partea dreaptă a drumului către axa acestuia. În cazul autostrăzilor, banda de urgenţă nu intră în numerotarea benzilor de circulaţie.

(3)Dacă un drum este prevăzut cu o pistă specială destinată circulaţiei bicicletelor, acestea, precum şi mopedele vor fi conduse numai pe pista respectivă.

Art. 42

Când circulaţia se desfăşoară pe două sau mai multe benzi pe sens, acestea se folosesc de către conducătorii de vehicule în funcţie de intensitatea traficului şi viteza de deplasare, având obligaţia să revină pe prima bandă ori de câte ori acest lucru este posibil, dacă aceasta nu este destinată vehiculelor lente sau transportului public de persoane.

Art. 43

(1)Dacă un drum este prevăzut cu o bandă destinată vehiculelor lente sau transportului public de persoane, semnalizată ca atare, acestea vor circula numai pe banda respectivă.

(2)Conducătorul de vehicul care circulă pe banda situată lângă marginea părţii carosabile trebuie să acorde prioritate de trecere vehiculelor care efectuează transport public de persoane numai atunci când conducătorii acestora semnalizează intenţia de a reintra în trafic din staţiile prevăzute cu alveole şi s-au asigurat că prin manevra lor nu pun în pericol siguranţa celorlalţi participanţi la trafic.

SUBSECŢIUNEA 2: Mijloacele de avertizare folosite de conducătorii de vehicule

Art. 44

(1)În circulaţia pe drumurile publice conducătorii de vehicule pot folosi, în condiţiile prevăzute de regulament, mijloacele de avertizare sonoră şi luminoasă aflate în dotare şi omologate.

(2)În circulaţia pe autostrăzi, pe drumurile expres şi pe cele naţionale europene (E) conducătorii de autovehicule sunt obligaţi să folosească şi în timpul zilei luminile de întâlnire.

(3)Conducătorii motocicletelor şi mopedelor sunt obligaţi să folosească luminile de întâlnire pe toată durata deplasării acestora pe drumurile publice.

(4)În circulaţia pe drumurile publice se interzice deţinerea la vedere, montarea şi folosirea mijloacelor speciale de avertizare sonoră şi luminoasă pe şi în alte autovehicule decât cele prevăzute la art. 32 alin. (2), precum şi deţinerea, montarea sau folosirea pe autovehicule a sistemelor care perturbă buna funcţionare a dispozitivelor de supraveghere a traficului.

(5)Conducătorii de autovehicule pot fi avertizaţi de poliţia rutieră în legătură cu prezenţa în trafic a dispozitivelor de măsurare a vitezei, prin mass-media sau panouri de avertizare. Conducătorii de autovehicule pot folosi mijloace proprii de detectare a dispozitivelor de măsurare a vitezei.

SUBSECŢIUNEA 3: Depăşirea

Art. 45

(1)Depăşirea este manevra prin care un vehicul trece înaintea altui vehicul ori pe lângă un obstacol, aflat pe acelaşi sens de circulaţie, prin schimbarea direcţiei de mers şi ieşirea de pe banda de circulaţie sau din şirul de vehicule în care s-a aflat iniţial.

(2)Conducătorul vehiculului care se angajează în depăşire trebuie să se asigure că vehiculul care circulă în faţa sau în spatele lui nu a iniţiat o asemenea manevră.

(3)Atunci când prin manevra de depăşire se trece peste axa care separă sensurile de circulaţie, conducătorii de vehicule trebuie să se asigure că din sens opus nu se apropie un vehicul şi că dispun de spaţiu suficient pentru a reintra pe banda iniţială, unde au obligaţia să revină după efectuarea manevrei de depăşire.

(4)Nu constituie depăşire, în sensul alin. (1), situaţia în care un vehicul circulă mai repede pe una dintre benzi decât vehiculele care circulă pe altă bandă în acelaşi sens de circulaţie.

(5)Depăşirea se efectuează numai pe partea stângă a vehiculului depăşit. Tramvaiul sau vehiculul al cărui conducător a semnalizat intenţia şi s-a încadrat corespunzător părăsirii sensului de mers spre stânga se depăşeşte prin partea dreaptă.

(6)Tramvaiul aflat în mers poate fi depăşit şi pe partea stângă atunci când drumul este cu sens unic sau când între şina din dreapta şi marginea trotuarului nu există spaţiu suficient.

Art. 46

Obligaţiile conducătorilor vehiculelor care efectuează depăşirea şi ale conducătorilor vehiculelor care sunt depăşite, precum şi cazurile în care depăşirea este interzisă se stabilesc prin regulament.

SUBSECŢIUNEA 4: Trecerea pe lângă vehiculele care circulă din sens opus

Art. 47

Conducătorii vehiculelor care circulă din sensuri opuse trebuie să păstreze între vehicule o distanţă laterală suficientă şi să circule cât mai aproape de marginea din dreapta a benzii de circulaţie respective.

SUBSECŢIUNEA 5: Viteza şi distanţa dintre vehicule

Art. 48

Conducătorul de vehicul trebuie să respecte regimul legal de viteză şi să o adapteze în funcţie de condiţiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în condiţii de siguranţă.

Art. 49

(1)Limita maximă de viteză în localităţi este de 50 km/h.

(2)Pe anumite sectoare de drum din interiorul localităţilor, administratorul drumului poate stabili, pentru autovehiculele din categoriile A şi B, şi limite de viteză superioare, dar nu mai mult de 80 km/h. Limitele de viteză mai mari de 50 km/h se stabilesc numai cu avizul poliţiei rutiere.

(3)Pe anumite sectoare de drum, ţinând seama de împrejurări şi de intensitatea circulaţiei, administratorul drumului, cu avizul poliţiei rutiere, poate stabili şi limite de viteză inferioare, dar nu mai puţin de 10 km/h pentru tramvaie şi de 30 km/h pentru toate autovehiculele.

(4)Limitele maxime de viteză în afara localităţilor sunt:

a)pe autostrăzi - 130 km/h;

b)pe drumurile expres sau pe cele naţionale europene (E) - 100 km/h;

c)pe celelalte categorii de drumuri - 90 km/h.

Art. 50

(1)Vitezele maxime admise în afara localităţilor pentru categoriile şi subcategoriile de autovehicule prevăzute la art. 15 alin. (2) sunt:

a)130 km/h pe autostrăzi, 100 km/h pe drumurile expres sau pe cele naţionale europene (E) şi 90 km/h pe celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din categoriile A, B şi BE;

b)110 km/h pe autostrăzi, 90 km/h pe drumurile expres sau pe cele naţionale europene (E) şi 80 km/h pe celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din categoriile C, CE, D şi DE şi subcategoriile D1 şi D1E;

c)90 km/h pe autostrăzi, 80 km/h pe drumurile expres sau pe cele naţionale europene (E) şi 70 km/h pentru celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din subcategoriile A1, B1, C1 şi C1E;

d)45 km/h, pentru tractoare şi mopede.

(2)Viteza maximă admisă în afara localităţilor pentru autovehiculele care tractează remorci sau semiremorci este cu 10 km/h mai mică decât viteza maximă admisă pentru categoria din care face parte autovehiculul trăgător.

(3)Viteza maximă admisă pentru autovehicule cu mase şi/sau gabarite depăşite ori care transportă produse periculoase este de 40 km/h în localităţi, iar în afara localităţilor de 70 km/h.

(4)Viteza maximă admisă în afara localităţilor pentru autovehiculele ai căror conducători au mai puţin de un an practică de conducere sau pentru persoanele care efectuează pregătirea practică în vederea obţinerii permisului de conducere este cu 20 km/h mai mică decât viteza maximă admisă pentru categoria din care fac parte autovehiculele conduse.

Art. 51

Conducătorul unui vehicul care circulă în spatele altuia are obligaţia de a păstra o distanţă suficientă faţă de acesta, pentru evitarea coliziunii.

Art. 52

(1)Este interzisă desfăşurarea de concursuri, antrenamente ori întreceri cu vehicule sau cu animale pe drumurile publice, cu excepţia celor autorizate de administratorul drumului respectiv şi avizate de poliţia rutieră.

(2)Organizatorii întrecerilor autorizate sunt obligaţi să ia toate măsurile necesare pentru desfăşurarea în siguranţă a acestora, precum şi pentru protecţia celorlalţi participanţi la trafic.

(3)În caz de producere a unui eveniment rutier, ca urmare a neîndeplinirii atribuţiilor prevăzute la alin. (2), organizatorii acestora răspund administrativ, contravenţional, civil sau penal, după caz.

Art. 53

Autorităţile publice locale, cu autorizaţia administratorului drumului public şi cu avizul poliţiei rutiere sau la solicitarea acesteia, sunt obligate să ia măsuri pentru realizarea de amenajări rutiere destinate circulaţiei pietonilor, bicicliştilor, vehiculelor cu tracţiune animală şi calmării traficului, semnalizate corespunzător, în apropierea unităţilor de învăţământ, pieţelor, târgurilor, spitalelor, precum şi în zonele cu risc sporit de accidente.

SUBSECŢIUNEA 6: Reguli referitoare la manevre

Art. 54

(1)Conducătorul de vehicul care execută o manevră de schimbare a direcţiei de mers, de ieşire dintr-un rând de vehicule staţionate sau de intrare într-un asemenea rând, de trecere pe o altă bandă de circulaţie sau de virare spre dreapta ori spre stânga sau care urmează să efectueze o întoarcere ori să meargă cu spatele este obligat să semnalizeze din timp şi să se asigure că o poate face fără să perturbe circulaţia sau să pună în pericol siguranţa celorlalţi participanţi la trafic.

(2)Semnalizarea schimbării direcţiei de mers trebuie să fie menţinută pe întreaga durată a manevrei.

SUBSECŢIUNEA 7: Intersecţii şi obligaţia de a ceda trecerea

Art. 55

Intersecţiile sunt:

a)cu circulaţie nedirijată;

b)cu circulaţie dirijată. În această categorie sunt incluse şi intersecţiile în care circulaţia se desfăşoară în sens giratoriu.

Art. 56

La apropierea de o intersecţie conducătorul de vehicul trebuie să circule cu o viteză care să îi permită oprirea, pentru a acorda prioritate de trecere participanţilor la trafic care au acest drept.

Art. 57

(1)La intersecţiile cu circulaţie nedirijată, conducătorul de vehicul este obligat să cedeze trecerea tuturor vehiculelor care vin din partea dreaptă.

(2)La intersecţiile cu circulaţie dirijată prin indicatoare, semafoare sau de către poliţistul rutier, conducătorul de vehicul este obligat să respecte semnificaţia sau indicaţiile acestuia.

(3)Pătrunderea unui vehicul într-o intersecţie este interzisă dacă prin aceasta se produce blocarea intersecţiei.

(4)În intersecţiile cu sens giratoriu, semnalizate ca atare, vehiculele care circulă în interiorul acestora au prioritate faţă de cele care urmează să pătrundă în intersecţie.

Art. 58

În cazul vehiculelor care pătrund într-o intersecţie dintre un drum închis circulaţiei publice şi un drum public, au prioritate acele vehicule care circulă pe drumul public.

Art. 59

(1)În intersecţiile cu circulaţie nedirijată, conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere vehiculelor care circulă pe şine. Acestea pierd prioritatea de trecere când efectuează virajul spre stânga sau când semnalizarea rutieră din acea zonă stabileşte o altă regulă de circulaţie.

(2)În intersecţii, conducătorii vehiculelor care virează spre stânga sunt obligaţi să acorde prioritate de trecere vehiculelor cu care se intersectează şi care circulă din partea dreaptă.

(3)În intersecţiile cu circulaţie dirijată prin indicatoare de prioritate, regula priorităţii de dreapta se respectă numai în cazul în care două vehicule urmează să se întâlnească, fiecare intrând în intersecţie de pe un drum semnalizat cu un indicator având aceeaşi semnificaţie de prioritate sau de pierdere a priorităţii.

(4)Când un semafor cu trei culori are o lumină verde intermitentă suplimentară, montată la acelaşi nivel cu lumina verde normală a semaforului, sub forma unei săgeţi verzi pe fond negru, cu vârful spre dreapta, aprinderea acesteia semnifică permisiunea pentru vehicule de a-şi continua drumul în direcţia indicată de săgeată, indiferent de culoarea semaforului electric, cu condiţia acordării priorităţii de trecere vehiculelor şi pietonilor care au drept de circulaţie.

SUBSECŢIUNEA 8: Trecerea la nivel cu calea ferată

Art. 60

(1)Participanţii la trafic trebuie să dea dovadă de prudenţă sporită la apropierea şi traversarea liniilor de cale ferată curentă sau industrială, după caz.

(2)La trecerea la nivel cu o cale ferată curentă, prevăzută cu bariere sau semibariere, conducătorii de vehicule sunt obligaţi să oprească în dreptul indicatorului ce obligă la oprire, dacă acestea sunt în curs de coborâre ori în poziţie orizontală şi/sau semnalele sonore şi luminoase care anunţă apropierea trenului sunt în funcţiune.

(3)La trecerea la nivel cu o cale ferată industrială, semnalizată corespunzător, conducătorii de vehicule sunt obligaţi să se conformeze semnificaţiei semnalelor agentului de cale ferată.

SUBSECŢIUNEA 9: Autovehicule cu regim de circulaţie prioritară

Art. 61

(1)Pentru a avea prioritate de trecere, autovehiculele prevăzute la art. 32 alin. (2) lit. a) şi b), atunci când se deplasează în acţiuni de intervenţie sau în misiuni care au caracter de urgenţă, trebuie să aibă în funcţiune semnalele luminoase şi sonore.

(2)Conducătorii autovehiculelor aflaţi în situaţiile prevăzute la alin. (1) pot încălca regimul legal de viteză sau alte reguli de circulaţie, cu excepţia celor care reglementează trecerea la nivel cu calea ferată.

(3)Când pe drumul public circulaţia este dirijată de un poliţist rutier, conducătorii autovehiculelor prevăzute la alin. (1) trebuie să respecte semnalele, indicaţiile şi dispoziţiile acestuia.

Art. 62

(1)La intrarea în intersecţiile unde lumina roşie a semaforului este în funcţiune ori indicatoarele obligă la acordarea priorităţii de trecere, conducătorii autovehiculelor prevăzute la art. 61 alin. (1) trebuie să reducă viteza şi să circule cu atenţie sporită pentru evitarea producerii unor accidente de circulaţie, în caz contrar urmând să răspundă potrivit legii.

(2)Când două autovehicule cu regim de circulaţie prioritară, care se deplasează în misiune având semnalele luminoase şi sonore în funcţiune, se apropie de o intersecţie, venind din direcţii diferite, vehiculul care circulă din partea dreaptă are prioritate.

SUBSECŢIUNEA 10: Oprirea, staţionarea şi parcarea

Art. 63

(1)Se consideră oprire imobilizarea voluntară a unui vehicul pe drumul public, pe o durată de cel mult 5 minute. Peste această durată, imobilizarea se consideră staţionare.

(2)Nu se consideră oprire:

a)imobilizarea vehiculului atât timp cât este necesară pentru îmbarcarea sau debarcarea unor persoane, dacă prin această manevră nu a fost perturbată circulaţia pe drumul public respectiv;

b)imobilizarea autovehiculului având o masă totală maximă autorizată de până la 3,5 tone, atât timp cât este necesar pentru operaţiunea de distribuire a mărfurilor alimentare la unităţile comerciale.

(3)Pentru autovehiculele care transportă mărfuri, altele decât cele prevăzute la alin. (2) lit. b), administratorul drumului public împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, cu avizul poliţiei rutiere, vor stabili programe sau intervale orare pe timpul nopţii, în care oprirea sau staţionarea este permisă pentru distribuirea mărfurilor.

(4)Se consideră parcare staţionarea vehiculelor în spaţii special amenajate sau stabilite şi semnalizate corespunzător.

(5)Vehiculul oprit sau staţionat pe partea carosabilă trebuie aşezat lângă şi în paralel cu marginea acesteia, pe un singur rând, dacă printr-un alt mijloc de semnalizare nu se dispune altfel. Motocicletele fără ataş, mopedele şi bicicletele pot fi oprite sau staţionate şi câte două, una lângă alta.

Art. 64

(1)Poliţia rutieră poate dispune ridicarea şi depozitarea în locuri special amenajate a vehiculelor staţionate neregulamentar pe partea carosabilă şi care constituie un obstacol pentru circulaţia publică. Ridicarea şi depozitarea vehiculelor se realizează de către administraţiile publice locale sau de către administratorul drumului public, după caz.

(2)Contravaloarea cheltuielilor pentru ridicarea, transportul şi depozitarea vehiculului staţionat neregulamentar se suportă de către deţinătorul acestuia.

Art. 65

Cazurile şi condiţiile în care oprirea, staţionarea sau parcarea pe drumul public este permisă se stabilesc prin regulament, în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă.

SUBSECŢIUNEA 11: Circulaţia vehiculelor destinate transportului de mărfuri sau transportului public de persoane

Art. 66

(1)Atestatul profesional este obligatoriu pentru conducătorul autovehiculului care efectuează transport de mărfuri periculoase, transport public de persoane, transport în cont propriu de persoane cu microbuze şi autobuze, transporturi agabaritice, precum şi pentru autovehiculele de transport marfă cu masa maximă autorizată mai mare de 3,5 tone, care circulă în trafic intern şi internaţional.

(2)Conducerea autovehiculelor aparţinând Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Apărării şi Serviciului Român de Informaţii, destinate transportului de mărfuri a căror masă totală maximă autorizată este mai mare de 3,5 tone, transportului de mărfuri sau produse periculoase, transportului de persoane, precum şi conducerea vehiculelor cu mase şi/sau dimensiuni de gabarit depăşite, care execută transporturi pentru nevoile proprii ale acestor instituţii, sunt permise conducătorilor de autovehicule numai pe baza atestatului profesional eliberat de aceste instituţii, în condiţiile stabilite de către Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. Acest atestat este valabil numai pentru perioada în care conducătorii auto respectivi fac parte din aceste instituţii.

(3)Condiţiile de obţinere a certificatului de atestare profesională se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(4)Certificatul de atestare profesională care conferă titularului dreptul de a efectua activitatea pentru care a fost eliberat este valabil numai însoţit de permisul de conducere corespunzător categoriei din care face parte vehiculul condus.

Art. 67

Se interzice transportul pe drumurile publice al mărfurilor şi produselor periculoase în vehicule care nu au dotările şi echipamentele necesare sau care nu îndeplinesc condiţiile tehnice şi de agreere prevăzute în Acordul european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (A.D.R.), încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care România a aderat prin Legea nr. 31/1994, ori pentru care conducătorul vehiculului nu deţine certificat A.D.R. corespunzător.

Art. 68

(1)Autovehiculul care transportă mărfuri sau produse periculoase poate circula pe drumurile publice numai în condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare.

(2)Vehiculele care, prin construcţie sau datorită încărcăturii transportate, depăşesc masa şi/sau gabaritul prevăzute de normele legale pot circula pe drumul public numai pe traseele stabilite de administratorul drumului public sau, după caz, de autorităţile administraţiei publice locale, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Art. 69

Autovehiculele cu mase şi/sau gabarite depăşite, cele care transportă mărfuri sau produse periculoase, precum şi cele de însoţire trebuie să aibă montate semnalele speciale de avertizare cu lumină galbenă, prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. c), iar conducătorii acestora trebuie să le menţină în funcţiune pe toată perioada deplasării pe drumul public.

SECŢIUNEA 3: Reguli pentru alţi participanţi la trafic

Art. 70

(1)Pentru a conduce un moped pe drumurile publice, conducătorul acestuia trebuie să aibă vârsta de cel puţin 16 ani.

(2)Pentru a conduce o bicicletă pe drumurile publice, conducătorul acesteia trebuie să aibă vârsta de cel puţin 14 ani.

(3)Bicicletele şi mopedele care circulă pe drumurile publice trebuie să fie echipate cu mijloace de iluminare şi dispozitive reflectorizant-fluorescente. Este interzisă circulaţia acestora pe timp de noapte fără aceste mijloace şi dispozitive în stare de funcţionare.

Art. 71

(1)Sunt interzise accesul şi deplasarea vehiculelor cu tracţiune animală, a animalelor de povară, de tracţiune sau de călărie, precum şi a animalelor izolate sau în turmă pe drumurile naţionale, în municipii şi pe drumurile la începutul cărora există indicatoare de interzicere a accesului.

(2)În cazurile prevăzute la alin. (1), autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să amenajeze drumuri laterale destinate circulaţiei acestora, potrivit competenţelor stabilite prin lege.

(3)Pentru a circula pe drumurile publice pe care accesul le este permis, animalele, vehiculele trase sau împinse cu mâna, animalele de povară, de tracţiune şi de călărie vor avea câte un conducător, iar vehiculele cu tracţiune animală vor fi echipate şi cu mijloace de iluminare şi dispozitive reflectorizant-fluorescente, în conformitate cu prevederile regulamentului.

Art. 72

(1)Pietonii sunt obligaţi să se deplaseze numai pe trotuar, iar în lipsa acestuia, pe acostamentul din partea stângă a drumului, în direcţia lor de mers. Când şi acostamentul lipseşte, pietonii sunt obligaţi să circule cât mai aproape de marginea din partea stângă a părţii carosabile, în direcţia lor de mers.

(2)Pietonii au prioritate de trecere faţă de conducătorii de vehicule numai atunci când sunt angajaţi în traversarea drumurilor publice prin locuri special amenajate, marcate şi semnalizate corespunzător, ori la culoarea verde a semaforului destinat pietonilor.

(3)Traversarea drumului public de către pietoni se face perpendicular pe axa acestuia, numai prin locurile special amenajate şi semnalizate corespunzător, iar în lipsa acestora, în localităţi, pe la colţul străzii, numai după ce s-au asigurat că o pot face fără pericol pentru ei şi pentru ceilalţi participanţi la trafic.

(4)Pietonii surprinşi şi accidentaţi ca urmare a traversării prin locuri nepermise, la culoarea roşie a semaforului destinat acestora, sau a nerespectării altor obligaţii stabilite de normele rutiere poartă întreaga răspundere a accidentării lor, în condiţiile în care conducătorul vehiculului respectiv a respectat prevederile legale privind circulaţia prin acel sector.

(5)Sunt asimilate pietonilor persoanele care conduc un scaun rulant de construcţie specială, cele care conduc vehicule destinate exclusiv tragerii sau împingerii cu mâna, precum şi cele care se deplasează pe patine sau dispozitive cu role.

(6)Se exceptează de la respectarea regulilor stabilite pentru pietoni poliţistul rutier şi persoanele care se află pe platforma drumului public şi sunt autorizate, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, să îndrume sau să dirijeze circulaţia rutieră, în condiţiile stabilite prin regulament.

(7)Este interzisă ocuparea trotuarelor cu vehicule imobilizate, iar când aceasta este permisă, conform indicatoarelor sau marcajelor, lăţimea minimă a trotuarului lăsat la dispoziţia pietonilor trebuie să fie de cel puţin un metru.

Art. 73

Regulile privind circulaţia pe drumurile publice a mopedelor, bicicletelor, vehiculelor cu tracţiune animală, a conducătorilor de coloane militare, cortegii, grupuri organizate, precum şi de animale se stabilesc prin regulament.

SECŢIUNEA 4: Circulaţia pe autostrăzi

Art. 74

(1)Pe autostrăzi este interzisă circulaţia pietonilor, a autovehiculelor cu gabarite sau mase depăşite, fără autorizaţie specială de transport eliberată de administratorul drumului public, conform reglementărilor în vigoare, a vehiculelor cu tracţiune animală, a animalelor, a vehiculelor trase sau împinse cu mâna, a bicicletelor şi mopedelor, a tractoarelor şi maşinilor autopropulsate pentru lucrări agricole, precum şi a vehiculelor care, prin construcţie sau din alte cauze, nu pot depăşi viteza de 50 km/h.

(2)De asemenea, pe autostrăzi sunt interzise învăţarea conducerii unui vehicul, încercările prototipurilor de şasiuri şi de autovehicule, manifestaţiile, defilările, caravanele publicitare, antrenamentele şi competiţiile sportive de orice fel, precum şi cortegiile.

(3)Se interzice circulaţia, oprirea sau staţionarea autovehiculelor pe banda de urgenţă, cu excepţia cazurilor justificate, precum şi a autovehiculelor cu regim de circulaţie prioritar.

(4)Circulaţia autovehiculelor destinate transportului public de persoane sau de mărfuri se efectuează, de regulă, numai pe banda marginală din partea dreaptă a autostrăzii, în sensul de mers.

SECŢIUNEA 5: Obligaţii în caz de accident

Art. 75

Accidentul de circulaţie este evenimentul care întruneşte cumulativ următoarele condiţii:

a)s-a produs pe un drum deschis circulaţiei publice ori şi-a avut originea într-un asemenea loc;

b)a avut ca urmare decesul, rănirea uneia sau a mai multor persoane ori avarierea a cel puţin unui vehicul sau alte pagube materiale;

c)în eveniment a fost implicat cel puţin un vehicul în mişcare;

d)s-a produs ca urmare a încălcării unei reguli de circulaţie.

Art. 76

(1)Vehiculele înmatriculate sau înregistrate, cu excepţia celor cu tracţiune animală, a remorcilor şi a mopedelor, care circulă pe drumurile publice, trebuie să aibă asigurare obligatorie pentru răspundere civilă în caz de pagube produse terţilor prin accidente de circulaţie, conform legii.

(2)Poliţia rutieră dispune măsura reţinerii certificatului de înmatriculare sau înregistrare şi retragerea plăcuţelor cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare a vehiculelor neasigurate, aflate în trafic, eliberând dovadă fără drept de circulaţie.

(3)Dacă deţinătorul vehiculului nu face dovada asigurării acestuia, după 30 de zile de la data aplicării măsurii prevăzute la alin. (2), poliţia rutieră dispune radierea din evidenţă a vehiculului.

Art. 77

(1)Conducătorul unui vehicul implicat într-un accident de circulaţie în urma căruia a rezultat moartea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii unei persoane este obligat să ia măsuri de anunţare imediată a poliţiei, să nu modifice sau să şteargă urmele accidentului şi să nu părăsească locul faptei.

(2)Orice persoană care este implicată sau are cunoştinţă de producerea unui accident de circulaţie în urma căruia a rezultat moartea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau a mai multor persoane, precum şi în situaţia în care în eveniment este implicat un vehicul care transportă mărfuri periculoase este obligată să anunţe de îndată poliţia şi să apeleze numărul naţional unic pentru apeluri de urgenţă 112, existent în reţelele de telefonie din România.

(3)Este interzis oricărei persoane să schimbe poziţia vehiculului implicat într-un accident de circulaţie în urma căruia a rezultat moartea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau a mai multor persoane, să modifice starea locului sau să şteargă urmele accidentului fără încuviinţarea poliţiei care cercetează accidentul.

Art. 78

(1)Conducătorului de autovehicul sau tramvai, instructorului auto atestat care se află în procesul de instruire practică a unei persoane pentru obţinerea permisului de conducere, precum şi examinatorului autorităţii competente în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere sau pentru oricare dintre categoriile ori subcategoriile acestuia, implicaţi într-un accident de circulaţie, le este interzis consumul de alcool sau de substanţe ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora după producerea evenimentului şi până la testarea concentraţiei alcoolului în aerul expirat sau recoltarea probelor biologice.

(2)În situaţia în care nu sunt respectate dispoziţiile alin. (1), se consideră că rezultatele testului sau ale analizei probelor biologice recoltate reflectă starea conducătorului, a instructorului auto sau a examinatorului respectiv în momentul producerii accidentului.

Art. 79

(1)Conducătorul de vehicul implicat într-un accident de circulaţie în urma căruia a rezultat numai avarierea vehiculului este obligat să-l scoată imediat în afara părţii carosabile ori, dacă nu este posibil, să-l deplaseze cât mai aproape de bordură sau acostament, semnalizându-l corespunzător.

(2)În situaţia prevăzută la alin. (1), conducătorul de vehicul este obligat să se prezinte imediat la unitatea de poliţie pe raza căreia s-a produs accidentul, în vederea întocmirii documentelor de constatare.

(3)Dacă în accidentul de circulaţie sunt implicaţi doi sau mai mulţi conducători ale căror vehicule avariate pot fi deplasate fără riscul de a periclita siguranţa circulaţiei, aceştia se vor prezenta imediat cu vehiculele la unitatea de poliţie pe raza căreia a avut loc evenimentul, pentru întocmirea documentelor de constatare a accidentului.

Art. 80

Proprietarul sau deţinătorul al cărui autovehicul, remorcă sau tramvai a fost avariat în alte împrejurări decât într-un accident de circulaţie este obligat să anunţe imediat poliţia pe raza căreia s-a produs evenimentul, pentru întocmirea documentelor de constatare.

Art. 81

(1)La solicitarea Comisiei de Supravegherea Asigurărilor sau a societăţilor de asigurare, autoritatea care are în evidenţă vehiculele înmatriculate sau înregistrate comunică datele referitoare la acestea şi proprietarilor sau deţinătorilor acestora.

(2)La solicitarea Comisiei de Supravegherea Asigurărilor sau a societăţilor de asigurare, poliţia rutieră comunică acestora copii ale documentelor de constatare a evenimentelor, în vederea întocmirii dosarelor pentru despăgubire.

SECŢIUNEA 6: Circulaţia autovehiculelor în traficul internaţional

Art. 82

(1)Autovehiculele şi remorcile înmatriculate în România pot trece frontiera de stat pe drumurile publice, dacă îndeplinesc condiţiile cerute pentru a fi admise în circulaţia internaţională, iar conducătorii lor posedă permis de conducere valabil, conform prevederilor Convenţiei asupra circulaţiei rutiere, încheiată la Viena la 8 noiembrie 1968 şi ratificată de România prin Decretul nr. 318/1980.

(2)Autovehiculele şi remorcile înmatriculate în alte state pot trece frontiera de stat şi pot circula pe drumurile publice din România, dacă îndeplinesc condiţiile tehnice prevăzute în convenţia menţionată la alin. (1), dar numai în perioada cât sunt asigurate pentru cazurile de răspundere civilă ca urmare a pagubelor produse prin accidente de circulaţie.

(3)Pentru a conduce un autovehicul pe teritoriul României, persoanele care sunt titulare ale unui permis de conducere eliberat într-un stat care nu este membru al Convenţiei asupra circulaţiei rutiere, prevăzute la alin. (1), trebuie să posede şi permis de conducere internaţional.

(4)Autovehiculele şi remorcile înmatriculate în alte state, deţinute de persoane care au sediul sau domiciliul în România, pot fi conduse pe drumurile publice pe o perioadă de maximum 90 de zile de la introducerea acestora în ţară, dacă sunt asigurate pentru cazurile de răspundere civilă ca urmare a pagubelor produse prin accidente de circulaţie.

(5)Persoanele care şi-au stabilit reşedinţa în România pot să îşi înmatriculeze autovehiculele sau remorcile la autoritatea competentă din zona de reşedinţă.

(6)Autovehiculele înmatriculate în statele care nu sunt semnatare ale Convenţiei asupra circulaţiei rutiere prevăzute la alin. (1) sunt obligate să poarte în partea din spate semnul distinctiv al statului care a efectuat înmatricularea.

Art. 83

(1)Persoanele care domiciliază în alte state, aflate temporar în România, pot conduce autovehicule pe drumurile publice dacă posedă permis de conducere valabil, conform modelelor stabilite în Convenţia asupra circulaţiei rutiere, prevăzută la art. 82 alin. (1), sau a cărui valabilitate este recunoscută pe bază de reciprocitate.

(2)Persoanele cu domiciliul în România care posedă permise de conducere naţionale eliberate de autorităţile statelor membre ale Convenţiei asupra circulaţiei rutiere au dreptul să conducă autovehicule pe drumurile publice cel mult 90 de zile de la intrarea lor în ţară.

(3)Persoanele care şi-au stabilit reşedinţa în România pot să îşi preschimbe permisul de conducere obţinut în alt stat semnatar al Convenţiei asupra circulaţiei rutiere într-unui românesc, la autoritatea competentă din zona de reşedinţă.

(4)Preschimbarea permiselor de conducere naţionale emise de autorităţile străine cu documente similare româneşti se efectuează în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

CAPITOLUL VI: Infracţiuni şi pedepse

Art. 84

Nerespectarea dispoziţiilor privind circulaţia pe drumurile publice, care întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni, atrage răspunderea penală şi se sancţionează potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. 85

(1)Punerea în circulaţie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai, neînmatriculat sau neînregistrat, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 3 ani.

(2)Punerea în circulaţie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai cu număr fals de înmatriculare sau de înregistrare se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.

(3)Tractarea unei remorci neînmatriculate sau neînregistrate ori cu număr fals de înmatriculare sau de înregistrare se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

(4)Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tractarea unei remorci ale cărei plăcuţe cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare au fost retrase sau a unui vehicul înmatriculat în alt stat, care nu are drept de circulaţie în România, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani.

Art. 86

(1)Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul ori a unui tramvai de către o persoană care nu posedă permis de conducere se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.

(2)Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană al cărei permis de conducere este necorespunzător categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv sau al cărei permis i-a fost retras sau anulat ori căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată sau care nu are dreptul de a conduce autovehicule în România se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(3)Cu pedeapsa prevăzută la alin. (2) se sancţionează şi persoana care încredinţează cu ştiinţă un autovehicul sau tramvai, pentru conducerea pe drumurile publice, unei persoane care se află în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) sau (2) sau unei persoane care suferă de o boală psihică ori se află sub influenţa alcoolului sau a unor produse ori substanţe stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora.

Art. 87

(1)Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.

(2)Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează şi persoana care conduce un autovehicul sau un tramvai şi care se află sub influenţa unor substanţe ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora.

(3)Substanţele sau produsele stupefiante, precum şi medicamentele cu efecte similare acestora se stabilesc de către Ministerul Sănătăţii Publice, iar lista acestora se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(4)Dacă persoana aflată în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) sau (2) efectuează transport public de persoane, transport de substanţe sau produse periculoase ori se află în procesul de instruire practică a unei persoane pentru obţinerea permisului de conducere sau în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere, pedeapsa este închisoare de la 2 la 7 ani.

(5)Refuzul, împotrivirea ori sustragerea conducătorului unui autovehicul sau al unui tramvai ori a instructorului auto, aflat în procesul de instruire, sau a examinatorului autorităţii competente, aflat în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere, de a se supune recoltării probelor biologice sau testării aerului expirat, în vederea stabilirii alcoolemiei ori a prezenţei de produse sau substanţe stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Art. 88

(1)Recoltarea probelor biologice se face în instituţii medicale autorizate sau în instituţii medico-legale şi se efectuează numai în prezenţa unui reprezentant al poliţiei rutiere.

(2)Stabilirea concentraţiei de alcool sau a prezenţei în organism de substanţe ori produse stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora se face în instituţiile medico-legale autorizate, în conformitate cu normele metodologice elaborate de Ministerul Sănătăţii Publice.

(3)Stabilirea prezenţei alcoolului în aerul expirat sau testarea preliminară a prezenţei în organism a substanţelor ori produselor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora se face de către poliţia rutieră, cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate.

(4)Stabilirea concentraţiei de alcool în aerul expirat se face de către poliţia rutieră, cu ajutorul unui mijloc tehnic omologat şi verificat metrologic.

(5)Persoana care conduce un autovehicul sau tramvai, testată de poliţistul rutier cu un mijloc tehnic certificat şi depistată ca având o concentraţie de până la 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat, poate solicita acestuia să i se recolteze probe biologice de către instituţiile medicale prevăzute la alin. (1), în vederea stabilirii îmbibaţiei de alcool în sânge.

(6)Persoana care conduce un autovehicul sau tramvai, testată cu un mijloc tehnic certificat ca având o concentraţie de peste 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat, este obligată să se supună recoltării probelor biologice sau testării cu un mijloc tehnic omologat şi verificat metrologic.

(7)Conducătorilor de autovehicule sau tramvaie, testaţi în trafic cu un mijloc tehnic certificat, care indică prezenţa, în produsele biologice, a unor substanţe sau produse stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora, li se recoltează obligatoriu probe biologice.

Art. 89

(1)Părăsirea locului accidentului de către conducătorul vehiculului sau de către instructorul auto, aflat în procesul de instruire, sau de examinatorul autorităţii competente, aflat în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere, implicat într-un accident de circulaţie în urma căruia a rezultat uciderea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau mai multor persoane ori dacă accidentul s-a produs ca urmare a unei infracţiuni, fără încuviinţarea poliţiei care efectuează cercetarea locului faptei, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.

(2)Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează şi fapta oricărei persoane de a modifica starea locului sau de a şterge urmele accidentului de circulaţie din care a rezultat uciderea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau mai multor persoane, fără acordul echipei de cercetare la faţa locului.

(3)Nu constituie infracţiune fapta conducătorului de vehicul care, în lipsa altor mijloace de transport, el însuşi transportă persoanele rănite la cea mai apropiată unitate sanitară în măsură să acorde asistenţă medicală necesară şi la care a declarat datele personale de identitate şi numărul de înmatriculare sau înregistrare a vehiculului condus, consemnate într-un registru special, dacă se înapoiază imediat la locul accidentului.

(4)Nu constituie infracţiunea de părăsire a locului accidentului fapta conducătorului autovehiculului cu regim de circulaţie prioritară, dacă acesta anunţă de îndată poliţia şi după terminarea misiunii se prezintă la sediul unităţii de poliţie pe a cărei rază de competenţă s-a produs accidentul, în vederea întocmirii documentelor de constatare.

(5)Nu constituie infracţiune părăsirea locului accidentului, dacă victima părăseşte locul faptei, iar conducătorul de vehicul anunţă imediat evenimentul la cea mai apropiată unitate de poliţie.

Art. 90

(1)Fapta conducătorului de vehicul sau a instructorului auto, aflat în procesul de instruire, ori a examinatorului autorităţii competente, aflat în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere, de a consuma alcool, produse ori substanţe stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora, după producerea unui accident de circulaţie care a avut ca rezultat uciderea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau mai multor persoane, până la recoltarea probelor biologice ori până la testarea cu un mijloc tehnic omologat şi verificat metrologic sau până la stabilirea cu un mijloc tehnic certificat a prezenţei acestora în aerul expirat, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.

(2)Nu constituie infracţiune consumul de medicamente cu efecte similare produselor sau substanţelor stupefiante, după producerea accidentului de circulaţie şi până la sosirea poliţiei la faţa locului, dacă acestea sunt administrate de personal medical autorizat, în cazul în care acestea sunt impuse de starea de sănătate sau de vătămarea corporală a conducătorului auto.

Art. 91

Neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute la art. 22 alin. (5) de către medicul de familie, în cazul producerii unui accident de circulaţie care a avut ca rezultat uciderea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau mai multor persoane, ca urmare a afecţiunilor medicale ale conducătorului de vehicul, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Art. 92

(1)Fapta săvârşită cu intenţie de a sustrage, distruge, degrada ori de a aduce în stare de neîntrebuinţare indicatoarele, semafoarele, amenajările rutiere sau crearea de obstacole pe partea carosabilă se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.

(2)Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează instalarea de mijloace de semnalizare rutieră sau modificarea poziţiilor acestora, fără autorizaţie eliberată de autorităţile competente, de natură să inducă în eroare participanţii la trafic.

(3)Organizarea sau participarea, în calitate de conducător de vehicul sau de animale, la întreceri neautorizate pe drumurile publice se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

(4)Cu pedeapsa prevăzută la alin. (3) se sancţionează blocarea cu intenţie a drumului public, dacă se pune în pericol siguranţa circulaţiei ori se aduce atingere dreptului la libera circulaţie a celorlalţi participanţi la trafic.

(5)Lăsarea fără supraveghere pe partea carosabilă a drumurilor publice a unui vehicul care transportă produse sau substanţe periculoase se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani.

Art. 93

(1)Îndeplinirea defectuoasă sau neîndeplinirea atribuţiilor de verificare tehnică ori inspecţie tehnică periodică a autovehiculelor, remorcilor sau tramvaielor ori a celor referitoare la efectuarea unor reparaţii sau intervenţii tehnice de către persoanele care au asemenea atribuţii, dacă din cauza stării tehnice a vehiculului s-a produs un accident de circulaţie care a avut ca rezultat uciderea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii unei persoane, se pedepseşte conform legii penale.

(2)Repararea autovehiculelor având urme de accident, fără autorizaţia eliberată de poliţie, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Art. 94

(1)Efectuarea unor lucrări de construire, modificare, modernizare sau reabilitare a drumului public şi amplasarea unor construcţii, panouri sau reclame publicitare în zona drumului, fără autorizaţie de construcţie eliberată în condiţiile legii, se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(2)Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează şi persoana care nu respectă condiţiile stabilite în autorizaţia de construcţie, eliberată în condiţiile legii, pentru amenajarea accesului rutier la drumul public, în cazul construcţiilor amplasate în zona acestuia.

(3)Persoana autorizată de administratorul căii ferate care nu ia măsurile corespunzătoare pentru semnalizarea trecerilor la nivel cu calea ferată se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

(4)Cu pedeapsa prevăzută la alin. (3) se sancţionează şi persoana autorizată de către administratorul unui drum public sau de către executantul unei lucrări pe partea carosabilă, care nu ia măsurile corespunzătoare pentru semnalizarea obstacolelor sau a lucrărilor pe drumurile publice, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulaţie din care au rezultat victime omeneşti sau pagube materiale.

CAPITOLUL VII: Răspunderea contravenţională

Art. 95

(1)Încălcarea dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă, altele decât cele care întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni, constituie contravenţie şi se sancţionează cu avertisment ori cu amendă ca sancţiune principală şi, după caz, cu una dintre sancţiunile contravenţionale complementare prevăzute la art. 96 alin. (2).

(2)Avertismentul constă în atenţionarea verbală sau scrisă a contravenientului, însoţită de recomandarea de a respecta dispoziţiile legale.

(3)Avertismentul se aplică în cazul în care prin încălcarea normei rutiere nu se pune în pericol siguranţa circulaţiei.

(4)Sancţiunile contravenţionale prevăzute la alin. (1) se stabilesc şi se aplică contravenienţilor, persoane fizice ori juridice.

Art. 96

(1)Sancţiunile contravenţionale complementare au ca scop înlăturarea unei stări de pericol şi preîntâmpinarea săvârşirii altor fapte interzise de lege şi se aplică prin acelaşi proces-verbal prin care se aplică şi sancţiunea principală a amenzii sau avertismentului.

(2)Sancţiunile contravenţionale complementare sunt următoarele:

a)aplicarea punctelor de penalizare;

b)suspendarea exercitării dreptului de a conduce, pe timp limitat;

c)confiscarea bunurilor destinate săvârşirii contravenţiilor prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă ori folosite în acest scop;

d)imobilizarea vehiculului;

e)radierea din oficiu a înmatriculării sau înregistrării vehiculului, în cazurile prevăzute la art. 17 alin. (2) şi (4);

f)ridicarea vehiculelor staţionate neregulamentar.

(3)Pentru încălcarea unor norme la regimul circulaţiei, pe lângă sancţiunea principală sau, după caz, una dintre sancţiunile contravenţionale complementare prevăzute la alin. (2) lit. c), d) şi f), în cazurile prevăzute la art. 108 alin. (1) se aplică şi un număr de 2, 3, 4 sau 6 puncte de penalizare.

(4)Suspendarea exercitării dreptului de a conduce se dispune de către şeful poliţiei rutiere a judeţului sau a municipiului Bucureşti ori de înlocuitorul acestuia, pe raza căreia a fost săvârşită una dintre faptele prevăzute la art. 100 alin. (3), art. 101 alin. (3) şi art. 102 alin. (3), sau de către şeful poliţiei rutiere din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române ori de adjunctul acestuia pentru faptele constatate de poliţiştii rutieri din subordine. În cazul cumulului de 15 puncte de penalizare, suspendarea exercitării dreptului de a conduce se dispune de către şeful poliţiei rutiere a judeţului sau a municipiului Bucureşti pe raza căreia îşi are domiciliul sau, după caz, reşedinţa titularul permisului de conducere.

(5)Confiscarea se dispune de către poliţia rutieră prin procesul-verbal de constatare a contravenţiei, odată cu aplicarea sancţiunii amenzii.

(6)Sunt supuse confiscării:

a)mijloacele speciale de avertizare luminoase şi sonore deţinute, montate şi folosite pe alte autovehicule decât cele prevăzute la art. 32 alin. (2) şi (3);

b)dispozitivele care perturbă funcţionarea mijloacelor tehnice de supraveghere a traficului;

c)plăcuţele cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare care nu corespund standardelor în vigoare şi care sunt montate pe vehicule;

d)vehiculele cu tracţiune animală, când circulă pe drumurile publice pe care le este interzis accesul ori pe alte trasee decât cele stabilite de autorităţile publice locale.

(7)Imobilizarea unui vehicul constă în scoaterea acestuia în afara părţii carosabile, pe acostament sau cât mai aproape de marginea drumului, şi punerea lui în imposibilitate de mişcare prin folosirea unor dispozitive tehnice sau a altor mijloace de blocare.

(8)Imobilizarea unui vehicul se dispune de către poliţistul rutier, ca urmare a săvârşirii de către conducătorul acestuia a uneia dintre faptele prevăzute la art. 117 alin. (1).

Art. 97

(1)Pe lângă sancţiunile contravenţionale, poliţistul rutier dispune, în cazurile prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă, şi una dintre următoarele măsuri tehnico-administrative:

a)reţinerea permisului de conducere şi/sau a certificatului de înmatriculare ori de înregistrare sau, după caz, a dovezii înlocuitoare a acestora;

b)retragerea permisului de conducere, a certificatului de înmatriculare sau înregistrare ori a plăcuţelor cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare;

c)anularea permisului de conducere.

(2)Reţinerea permisului de conducere ori a certificatului de înmatriculare sau de înregistrare se face de către poliţistul rutier, odată cu constatarea faptei, eliberându-se titularului o dovadă înlocuitoare cu sau fără drept de circulaţie.

(3)Perioada în care titularului permisului de conducere i se interzice dreptul de a conduce un autovehicul sau tramvai se consideră suspendare, conform dispoziţiilor art. 96 alin. (2) lit. b).

(4)Retragerea permisului de conducere se dispune de către poliţia rutieră dacă titularul acestuia a fost declarat inapt pentru a conduce vehicule pe drumurile publice de către o instituţie medicală autorizată.

(5)Anularea permisului de conducere se dispune de către poliţia rutieră pe a cărei rază de competenţă s-a produs una dintre faptele prevăzute la art. 114.

(6)Procedura aplicării măsurilor administrative se stabileşte prin regulament.

Art. 98

(1)Amenzile contravenţionale se stabilesc în cuantumul determinat de valoarea numărului punctelor-amendă aplicate.

(2)Un punct-amendă reprezintă valoric 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotărâre a Guvernului.

(3)Contravenţiilor prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă li se stabilesc clase de sancţiuni cărora le corespunde un număr de puncte-amendă, în funcţie de gravitatea faptelor şi de pericolul social pe care acestea îl prezintă.

(4)Clasele de sancţiuni sunt următoarele:

a)clasa I - 2 sau 3 puncte-amendă;

b)clasa a II-a - 4 sau 5 puncte-amendă;

c)clasa a III-a - de la 6 la 8 puncte-amendă;

d)clasa a IV-a - de la 9 la 20 puncte-amendă;

e)clasa a V-a - de la 21 la 100 puncte-amendă.

(5)Contravenţiile prevăzute la clasa a V-a de sancţiuni se aplică persoanelor juridice.

Art. 99

(1)Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa I de sancţiuni următoarele fapte săvârşite de către persoane fizice:

1.conducerea unui autovehicul în mod nejustificat cu o viteză cu cel puţin 10 km/h sub limita minimă obligatorie stabilită pe tronsonul de drum respectiv;

2.nerespectarea obligaţiei de semnalizare a manevrei de schimbare a direcţiei de mers;

3.nerespectarea de către pietoni a normelor privind circulaţia pe drumurile publice;

4.neîndeplinirea obligaţiei proprietarului sau a utilizatorului de autovehicul de a solicita documentul de constatare a avariilor produse acestuia în alte împrejurări decât în urma unui accident de circulaţie;

5.nerespectarea normelor privind circulaţia pe drumurile publice de către conducătorii coloanelor militare, ai grupurilor organizate autorizate şi cortegiilor;

6.nerespectarea semnificaţiei semnalului luminos intermediar de forma uneia sau a unor săgeţi de culoare galbenă ori albă cu vârful orientat în jos spre dreapta, care anunţă schimbarea semnalului de culoare verde în cazul benzilor cu circulaţie reversibilă;

7.conducerea unui vehicul avariat peste termenul de 30 de zile de la data eliberării documentului de constatare a avariei;

8.nerespectarea obligaţiei conducătorului de autovehicul şi a pasagerilor acestuia de a purta, în timpul deplasării pe drumurile publice, centura sau dispozitivele de siguranţă omologate;

9.nerespectarea obligaţiei de către conducătorul de motocicletă sau moped de a purta, în timpul deplasării pe drumurile publice, casca de protecţie omologată;

10.nerespectarea obligaţiei conducătorului de vehicul de a lăsa liber traseul tramvaiului la apropierea acestuia, când drumul are o singură bandă;

11.nerespectarea regulilor de circulaţie de către conducătorii de animale;

12.nerespectarea obligaţiei de a aplica semnul distinctiv pe autovehicule conduse de persoane care au mai puţin de un an vechime de la dobândirea permisului de conducere;

13.lăsarea liberă în timpul conducerii a volanului, ghidonului sau a manetei de comandă a vehiculului;

14.nerespectarea de către pasageri sau călători a obligaţiilor ce le revin atunci când se află în vehicule;

15.nerespectarea semnificaţiei culorii galbene a semaforului;

16.conducerea unui vehicul ale cărui plăcuţe cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare sunt deteriorate, murdare ori acoperite cu gheaţă sau zăpadă de natură a împiedica identificarea numărului de înmatriculare sau de înregistrare;

17.conducerea unui vehicul pe ale cărui plăcuţe cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare sunt aplicate folii sau alte dispozitive care nu permit citirea numărului de înmatriculare ori plăcuţele nu corespund standardelor în vigoare;

18.conducerea pe drumurile publice a unui vehicul cu defecţiuni tehnice, altele decât cele prevăzute la art. 102 alin. (3) lit. b), ori care are lipsă unul sau mai multe elemente de caroserie sau aceasta este deteriorată vizibil.

(2)Amenda contravenţională prevăzută la alin. (1) se aplică şi conducătorului de autovehicul sau tramvai care săvârşeşte o faptă pentru care se aplică 2 puncte de penalizare, conform art. 108 alin. (1) lit. a).

Art. 100

(1)Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancţiuni următoarele fapte săvârşite de persoane fizice:

1.nerespectarea semnalelor poliţiştilor de frontieră în punctele de trecere a frontierei de stat a României, ale îndrumătorilor de circulaţie ai Ministerului Apărării, ale agenţilor de cale ferată, ale persoanelor desemnate pentru dirijarea circulaţiei, pe sectoarele de drum pe care se execută lucrări de reabilitare a acestora, precum şi cele ale patrulelor şcolare de circulaţie şi ale nevăzătorilor;

2.nerespectarea regulilor de utilizare a mijloacelor de avertizare sonoră de către conducătorii de vehicule, cu excepţia celor care conduc autovehicule prevăzute la art. 32 alin. (2) lit. a) şi b);

3.nerespectarea semnificaţiei indicatoarelor şi marcajelor de obligare;

4.neîndeplinirea obligaţiei de a solicita autorităţii competente, în termenul prevăzut de lege, eliberarea unui duplicat al permisului de conducere sau al certificatului de înmatriculare ori de înregistrare, în cazul în care acestea au fost declarate furate, pierdute, deteriorate sau nu mai corespund din punctul de vedere al formei şi conţinutului celor în vigoare;

5.lipsa dotărilor specifice la autovehiculele destinate învăţării conducerii auto, prevăzute în reglementările în vigoare;

6.conducerea unui autovehicul care are montate anvelope cu alte dimensiuni sau caracteristici decât cele prevăzute în certificatul de înmatriculare sau de înregistrare ori sunt uzate peste limita admisă;

7.conducerea unui autovehicul care, în mers sau staţionare, poluează fonic sau emană noxe peste limita legal admisă;

8.nerespectarea traseelor stabilite de poliţia rutieră pentru pregătirea practică sau susţinerea examenului pentru obţinerea permisului de conducere;

9.nerespectarea obligaţiei de a circula pe un singur şir, indiferent de direcţia de deplasare, într-o intersecţie în care circulă şi tramvaie şi de a lăsa liber traseul tramvaiului atunci când spaţiul dintre şina din dreapta şi trotuar nu permite circulaţia pe două şiruri;

10.efectuarea de către conducătorul unui vehicul a unor activităţi de natură a-i distrage atenţia de la conducere ori folosirea instalaţiilor de sonorizare la un nivel de zgomot care afectează deplasarea în siguranţă a lui şi a celorlalţi participanţi la trafic;

11.nerespectarea obligaţiei ce revine conducătorului de motocicletă sau moped de a avea în funcţiune, în timpul zilei, luminile de întâlnire în circulaţia pe drumurile publice;

12.neutilizarea echipamentului de protecţie-avertizare fluorescent-reflectorizant de către persoana care execută lucrări în zona drumului public sau de către agentul de cale ferată care asigură trecerea la nivel;

13.conducerea unui autovehicul care nu este dotat cu trusă medicală, triunghiuri reflectorizante şi stingător pentru incendii, omologate.

(2)Amenda contravenţională prevăzută la alin. (1) se aplică şi conducătorului de autovehicul sau tramvai care săvârşeşte o faptă pentru care se aplică 3 puncte de penalizare, conform art. 108 alin. (1) lit. b).

(3)Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancţiuni şi cu aplicarea sancţiunii contravenţionale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârşirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte:

a)depăşirea coloanelor de vehicule oprite la culoarea roşie a semaforului sau la trecerile la nivel cu calea ferată;

b)neacordarea priorităţii de trecere pietonilor angajaţi în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate şi semnalizate, aflaţi pe sensul de deplasare a autovehiculului sau tramvaiului;

c)neacordarea priorităţii de trecere vehiculelor care au acest drept;

d)nerespectarea semnificaţiei culorii roşii a semaforului;

e)nerespectarea regulilor privind depăşirea;

f)nerespectarea semnalelor, indicaţiilor şi dispoziţiilor poliţistului rutier aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu;

g)nerespectarea prevederilor art. 79 alin. (2).

Art. 101

(1)Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancţiuni următoarele fapte săvârşite de persoane fizice:

1.conducerea unui autovehicul cu permis de conducere a cărui valabilitate a expirat;

2.conducerea unui autovehicul de către o persoană care nu a preschimbat permisul de conducere naţional românesc la schimbarea domiciliului sau reşedinţei, în termenul prevăzut de lege;

3.conducerea unui autovehicul de către o persoană cu domiciliul în România care nu a preschimbat permisul de conducere obţinut în alt stat, în termenul prevăzut de lege;

4.neîndeplinirea obligaţiilor de preschimbare a certificatului de înmatriculare sau de înregistrare a autovehiculului ori remorcii în cazurile prevăzute de lege;

5.nepăstrarea distanţei laterale suficiente faţă de vehiculul care circulă din sens opus;

6.nerespectarea de către conducătorul de vehicul a semnificaţiei indicatoarelor şi marcajelor de interzicere sau restricţie ori a celor temporare, cu excepţia celor care interzic accesul sau depăşirea care se încadrează în altă clasă de sancţiuni;

7.nerespectarea obligaţiei de a permite părăsirea intersecţiei conducătorului vehiculului rămas în interiorul acesteia;

8.nerespectarea normelor privind circulaţia bicicletelor şi mopedelor;

9.nereducerea vitezei în cazurile prevăzute de regulament;

10.montarea la autovehicul, remorcă sau tramvai a luminilor de altă culoare sau intensitate, a altor lumini ori dispozitive de avertizare sonoră sau accesorii ori modificări neomologate;

11.circulaţia cu un autovehicul, remorcă sau tramvai cu defecţiuni la sistemul de iluminare sau de avertizare sonoră ori când acestea lipsesc;

12.nerespectarea regulilor în cazul imobilizării involuntare în pasaje subterane şi tuneluri;

13.nerespectarea regulilor privind transportul persoanelor şi al obiectelor în sau pe vehicule;

14.pornirea de pe loc a autovehiculului sau tramvaiului cu uşile deschise, circulaţia cu uşile deschise ori deschiderea acestora în timpul mersului; deschiderea uşilor autovehiculului atunci când acesta este oprit sau staţionat, fără asigurarea că nu se pune în pericol siguranţa deplasării celorlalţi participanţi la trafic;

15.oprirea autovehiculelor destinate transportului public de persoane în alte locuri decât în staţiile semnalizate ca atare;

16.nerespectarea regulilor privind circulaţia pe benzi;

17.conducerea pe drumurile publice a vehiculelor cu două roţi, fără a se asigura contactul cu partea carosabilă pe ambele roţi.

(2)Amenda contravenţională prevăzută la alin. (1) se aplică şi conducătorului de autovehicul sau tramvai care săvârşeşte o faptă pentru care se aplică 4 puncte de penalizare, conform art. 108 alin. (1) lit. c).

(3)Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancţiuni şi cu aplicarea sancţiunii contravenţionale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile săvârşirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte:

a)nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, depăşirea sau trecerea la culoarea roşie a semaforului, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulaţie din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale;

b)nerespectarea interdicţiei temporare de circulaţie instituite pe un anumit segment de drum public;

c)nerespectarea regulilor de circulaţie la trecerea unei coloane oficiale sau intercalarea într-o astfel de coloană;

d)circulaţia pe sens opus, cu excepţia cazurilor în care se efectuează regulamentar manevra de depăşire.

Art. 102

(1)Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancţiuni următoarele fapte săvârşite de persoane fizice:

1.conducerea pe drumurile publice a unui vehicul care nu corespunde din punct de vedere tehnic sau al cărui termen de valabilitate a inspecţiei tehnice periodice a expirat;

2.conducerea pe drumurile publice a unui vehicul fără a avea montată una dintre plăcuţele cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare ori dacă plăcuţele cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare nu sunt fixate în locurile special destinate;

3.conducerea unui vehicul cu tracţiune animală neînregistrat;

4.neefectuarea radierii vehiculelor din evidenţă, în cazurile şi termenele prevăzute de lege;

5.conducerea unui autovehicul destinat transportului public de persoane sau de mărfuri fără a deţine atestatul profesional;

6.neefectuarea verificării medicale periodice;

7.neîndeplinirea de către medicul de familie a obligaţiilor prevăzute la art. 22 alin. (5) în cazul implicării, cu vinovăţie, a conducătorului de vehicul aflat în evidenţa sa într-un accident de circulaţie în urma căruia au rezultat numai pagube materiale;

8.deţinerea simultană a două permise de conducere naţionale, dintre care unul eliberat de o autoritate competentă străină;

9.lipirea de afişe, inscripţii sau înscrisuri pe indicatoarele sau dispozitivele ce servesc la semnalizarea rutieră, inclusiv pe suporturile acestora;

10.deţinerea, montarea sau folosirea în circulaţia pe drumurile publice a mijloacelor speciale de avertizare sonoră sau luminoasă pe vehiculele care nu au acest drept;

11.deţinerea, montarea sau folosirea în circulaţia pe drumurile publice a dispozitivelor care perturbă funcţionarea normală a dispozitivelor de măsurare a vitezei;

12.folosirea nejustificată a mijloacelor speciale de avertizare luminoase sau sonore de către conducătorii autovehiculelor care au regim de circulaţie prioritară;

13.nerespectarea semnalelor regulamentare ale agenţilor de cale ferată la trecerea la nivel;

14.necomunicarea de către proprietarul sau utilizatorul unui vehicul, la solicitarea poliţiei rutiere, a identităţii persoanei căreia i-a încredinţat vehiculul spre a fi condus;

15.neîndeplinirea obligaţiilor ce îi revin conducătorului de vehicule care efectuează transport public de persoane sau de mărfuri;

16.nerespectarea obligaţiilor ce revin conducătorilor de vehicule cu tracţiune animală;

17.nerespectarea dispoziţiilor art. 74 privind circulaţia pe autostrăzi;

18.neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute la art. 79 alin. (2) în cazul implicării conducătorului de autovehicul într-un accident de circulaţie din care au rezultat numai pagube materiale;

19.efectuarea transportului de mărfuri sau persoane cu autovehicule şi remorci care circulă în baza autorizaţiei pentru probe;

20.conducerea unui autovehicul care circulă în baza autorizaţiei pentru probe în afara judeţului sau a municipiului Bucureşti în raza căruia îşi are sediul titularul autorizaţiei;

21.nerespectarea semnificaţiei luminii roşii a dispozitivelor instalate pentru semnalizarea benzilor cu circulaţie reversibilă;

22.săvârşirea de către conducătorii de vehicule sau pasagerii acestora de gesturi obscene, proferarea de injurii, adresarea de expresii jignitoare sau vulgare participanţilor la trafic;

23.aruncarea, lăsarea ori abandonarea pe drumul public de obiecte, materiale, substanţe sau vehicule, după caz;

24.nerespectarea regulilor privind remorcarea vehiculelor;

25.neprezentarea, în mod nejustificat, în termenul stabilit la unitatea de poliţie rutieră la care au fost invitate pentru soluţionarea oricărei probleme legate de calitatea de participant la trafic sau de proprietar ori utilizator de vehicul;

26.pătrunderea pe drumurile publice modernizate cu un vehicul care are pe roţi sau pe caroserie noroi ce se depune pe partea carosabilă ori din care cad sau se scurg produse, substanţe sau materiale ce pun în pericol siguranţa circulaţiei;

27.transportul copiilor în vârstă de până la 12 ani sau al animalelor pe locurile din faţă ale vehiculelor;

28.conducerea autovehiculului cu masa maximă autorizată mai mare de 3,5 tone pe drumurile acoperite cu gheaţă, zăpadă sau polei, fără a avea montate pe roţi lanţuri sau alte echipamente antiderapante omologate;

29.neaplicarea, în partea din spate a unui autovehicul înmatriculat într-un stat care nu este semnatar al Convenţiei asupra circulaţiei rutiere, a semnului distinctiv al statului care a efectuat înmatricularea;

30.staţionarea neregulamentară pe drumurile publice în condiţii de vizibilitate redusă;

31.lovirea, deteriorarea sau ocolirea porţilor de gabarit instalate înaintea trecerii la nivel cu calea ferată;

32.lovirea şi/sau deteriorarea pasajelor superioare de pe drumurile publice, prin nerespectarea gabaritului de liberă trecere semnalizat corespunzător;

33.montarea pe autovehicul a unui sistem antifurt sonor a cărui durată a semnalului depăşeşte mai mult de un minut consecutiv, iar intensitatea semnalului depăşeşte pragul fonic prevăzut de lege;

34.neaplicarea, în partea din spate a vehiculului care efectuează transport public de persoane sau de mărfuri, a indicatorului cu limitele de viteză admise pentru categoria din care face parte vehiculul condus;

35.aplicarea tratamentelor chimice sau a foliilor pe parbriz, lunetă sau pe geamurile laterale, cu excepţia celor omologate şi/sau certificate de către autoritatea competentă şi care sunt marcate corespunzător;

36.aplicarea de afişe, reclame publicitare, înscrisuri sau accesorii pe parbriz, lunetă sau geamurile laterale care restrâng sau estompează vizibilitatea sub limita legal admisă ori împiedică sau diminuează eficacitatea dispozitivelor de iluminare şi semnalizare luminoasă ori citirea numărului de înmatriculare;

37.încălcarea obligaţiilor referitoare la circulaţia pe drumurile publice a vehiculelor care transportă produse sau mărfuri periculoase ori a vehiculelor cu masa şi/sau gabaritul depăşit.

(2)Amenda contravenţională prevăzută la alin. (1) se aplică şi conducătorului de autovehicul sau tramvai care săvârşeşte o faptă pentru care se aplică 6 puncte de penalizare, conform art. 108 alin. (1) lit. d).

(3)Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancţiuni şi cu aplicarea sancţiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile săvârşirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte:

a)conducerea sub influenţa băuturilor alcoolice, dacă fapta nu constituie, potrivit legii, infracţiune;

b)conducerea vehiculului cu defecţiuni grave la sistemul de frânare sau la mecanismul de direcţie, constatate de poliţia rutieră împreună cu specialiştii Registrului Auto Român;

c)neoprirea la trecerea la nivel cu calea ferată când barierele sau semibarierele sunt coborâte ori în curs de coborâre sau când semnalele cu lumini roşii şi/sau sonore sunt în funcţiune;

d)nerespectarea dispoziţiilor prevăzute la art. 35 alin. (3);

e)depăşirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv şi pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic.

Art. 103

(1)Suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule se dispune:

a)pentru o perioadă de 30 de zile, dacă titularul permisului de conducere a săvârşit contravenţii care cumulează 15 puncte de penalizare;

b)pentru o perioadă de 60 de zile, dacă titularul permisului de conducere cumulează din nou cel puţin 15 puncte de penalizare în următoarele 12 luni de la data expirării ultimei suspendări a exercitării dreptului de a conduce.

(2)În cazul în care conducătorul de autovehicul sau tramvai săvârşeşte, într-un interval de 6 luni de la data restituirii permisului de conducere, din nou o nouă faptă prevăzută la art. 100 alin. (3), art. 101 alin. (3) şi art. 102 alin. (3), perioada de suspendare se majorează cu încă 30 de zile.

(3)În cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2) hotărârea de suspendare a exercitării dreptului de a conduce se comunică titularului de către serviciul poliţiei rutiere, care are în evidenţă contravenientul, în termen de 10 zile de la data constatării ultimei contravenţii.

(4)Punctele de penalizare se anulează la împlinirea termenului de 6 luni de la data constatării contravenţiei.

(5)Suspendarea exercitării dreptului de a conduce anulează toate punctele de penalizare acumulate până în acel moment.

(6)În cazurile prevăzute la alin. (1), contravenientul este obligat să se prezinte la unitatea de poliţie pe raza căreia domiciliază sau, după caz, are reşedinţa, în termen de 5 zile de la primirea înştiinţării scrise, pentru a preda permisul de conducere.

(7)Neprezentarea contravenientului în termenul prevăzut la alin. (6), în mod nejustificat, atrage majorarea cu 30 de zile a duratei de suspendare a exercitării dreptului de a conduce, prevăzută la alin. (1) lit. a) şi b).

Art. 104

La cererea motivată a titularului permisului de conducere, perioadele de suspendare se reduc de către şeful poliţiei rutiere al judeţului sau al municipiului Bucureşti pe raza căreia a fost săvârşită fapta ori de către şeful poliţiei rutiere din Inspectoratul General al Poliţiei Române, dar nu mai puţin de 30 de zile, în condiţiile prevăzute în regulament.